ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5150/2005

Asupra recursului penal de

față:

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Tribunalul pentru minori și familie

Brașov, la data de 27 noiembrie 2004, a dispus arestarea preventivă a

inculpatului B.A., în temeiul art. 148 lit. h) C. proc. pen., pe o durată de 29

de zile, începând cu data de 27 noiembrie 2004 și până la 25 decembrie 2004,

măsură preventivă ce a fost prelungită.

S-a reținut că, în ziua de

24 noiembrie 2004, inculpatul, împreună cu alte persoane au sustras prin

violență de la partea vătămată N.S., suma de 2.980.000 lei.

S-a dispus trimiterea în

judecată a inculpatului, iar prin sentința penală nr. 34 din 27 iunie 2005,

Tribunalul Brașov l-a condamnat pe inculpat, în temeiul art. 211 alin. (2

1

)

lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., la o pedeapsă de 7

ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie în formă agravantă.

Sentința a fost atacată cu

apel, iar la data de 24 august 2005, Curtea de Apel Brașov, prin încheierea din

această dată, a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării

preventive, astfel că, în conformitate cu art. 160 lit. b) alin. (1) și (3),

raportat la art. 300

2

C. proc. pen., a menținut această măsură,

întrucât subzistă în continuare temeiurile care au dus la arestarea

inculpatului.

Încheierea a fost atacată cu

recurs de către inculpat, care prin apărătorul desemnat din oficiu, acesta

nefiind prezent, datorită situației înscrisă la art. 159 pct. 4 C. proc. pen.,

a criticat încheierea pronunțată în cauză, ca fiind vădit nelegală și esențial

netemeinică, deoarece nu mai subzistă temeiurile care au dus la luarea măsurii

arestării preventive și cauza se poate soluționa în apel, cu inculpatul în

stare de libertate, întrucât nu prezintă un pericol social concret pentru

ordinea publică.

Examinând recursul declarat,

sub prisma criticilor invocate, a actelor și dovezilor de la dosar, se constată

că recursul de față este nefondat, pentru considerente ce vor fi expuse mai

jos.

Împotriva inculpatului, la

data de 27 noiembrie 2004, s-a luat măsura arestării preventive, în

conformitate cu art. 148 lit. h) C. proc. pen., întrucât, la data de 24

noiembrie 2004, împreună cu alți inculpați, printre care și minori, au sustras

prin violență de la partea vătămată N.S., suma de 2.900.000 lei, măsură ce a

fost prelungită, iar prin sentința penală nr. 34 din 27 iunie 2005, a fost

condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare și s-a menținut măsura arestării

preventive.

Față de menținerea măsurii

arestării preventive dispusă prin încheierea din 24 august 2005 și de criticile

invocate de apărător, se constată că acestea sunt neîntemeiate, întrucât, sunt

indici că inculpatul a comis o infracțiune pentru care legiuitorul a prevăzut o

pedeapsă cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar prin modul în care a fost

săvârșită fapta, lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru

ordinea publică, mai ales că, în cauză a intervenit și o hotărâre de

condamnare.

Prin urmare, subzistând în

continuare temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive, în

mod just și în conformitate cu prevederile art. 160 lit. b) alin. (1) și (3), raportat

la art. 300

2

C. proc. pen., instanța a menținut măsura arestării

preventive.

Conchizând că, s-a pronunțat

o încheiere legală și temeinică, că nu au încetat temeiurile care au fost avute

în vedere la luarea măsurii arestării preventive, recursul declarat se va

respinge, ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 189

și urm. C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul B.A., împotriva încheierii din 24 august 2005,

a Curții de Apel Brașov, secția pentru minori și familie, pronunțată în dosarul

nr. 289/P/Ap/MF/2005.

Obligă pe recurent la plata

sumei de 140 lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 60 lei RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 13 septembrie 2005.