ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4886/2005

Asupra recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 412 din 30

septembrie 2003, pronunțată de Judecătoria Făurei a fost respinsă excepția

inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul M.D., a fost admisă acțiunea

formulată de reclamantul P.V., a fost stabilit în favoarea acestuia un drept de

servitute de trecere pe terenul proprietatea pârâtului, respectiv pe suprafața

în lungime de 38,5 m și lățime 1 m, trasată cu roșu pe schița la planul de

situație anexă la răspunsul la obiecțiuni întocmit de expertul V.T. și a fost

obligat pârâtul să-i plătească reclamantului suma de 2.174.000 lei reprezentând

cheltuieli de judecată.

Apelul declarat de pârât a fost

admis, prin decizia nr. 50 A din 21 ianuarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel

Galați, secția civilă, și a fost schimbată sentința judecătoriei în sensul

respingerii acțiunii, ca nefondată.

Împotriva susmenționatei decizii a

declarat recurs reclamantul, susținând în esență că instanța de fond a ales

calea de acces cea mai scurtă, care nu trece pe terenul ce aparține unei

persoane juridice și că, deci aceasta este soluția legală.

Recursul este nefondat.

Din raportul de expertiză tehnică

efectuat la instanța de fond de către expertul V.T. rezultă că reclamantul are

acces direct de la locuința sa la drumul public și că trecerea pe terenul

proprietatea pârâtului nu este oportună.

Faptul că ar mai exista o cale de

acces mai scurtă este lipsită de relevanță, deoarece, conform art. 616 C. civ.,

numai proprietarul al cărui loc este înfundat și care nu are nici o ieșire la

calea publică, poate solicita instituirea unei servituți de trecere pe terenul

vecinului său, iar potrivit art. 618 din același cod, trebuie aleasă trecerea

prin locul ce ar pricinui o mai mică pagubă proprietarului terenului pe care

trecerea urmează a fi deschisă.

Cum instanța de apel a făcut o

corectă aplicare a textelor de lege susmenționate, recursul urmează a fi respins,

ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 iunie 2005.