ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1021/2006

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 9758 din 14 august 2003 reclamanții Facultatea de Drept București, B.A.M. și Z.D.Ș.O. au chemat în judecată Primăria municipiului București prin primarul general, Consiliul General al Municipiului București, SC B.R. SRL și SC A.N. SA și au solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de concesiune aprobat prin hotărârea nr. 296 din 16 decembrie 1999 al Consiliului General al Municipiului București pentru suprafața de 13270 mp teren situat în București și să fie obligate pârâtele să le lase imobilul în deplină proprietate și posesie.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt proprietarii suprafeței de teren menționate, drept atestat prin Ordinul nr. 244 din 15 aprilie 2002 eliberat de Prefectura municipiului București, în baza căruia s-au eliberat titlul de proprietate nr. 21260/1 din 15 aprilie 2002 precum și procesul verbal nr. 244/21260 din 21 mai 2002 drept intabulat în C.F. prin încheierea nr. 12564 din 14 octombrie 2002 a Judecătoriei sector 1 București. La data de 19 ianuarie 2004 reclamanții au declarat că înțeleg să renunțe la capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de concesiune. Judecătoria sector 1 București, prin sentința civilă nr. 366 din 19 ianuarie 2004 a declinat, potrivit art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc.

civ., competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București. Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin sentința civilă nr. 626 din 28 iunie 2004 a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor SC A.N. SA și SC B.R. SRL, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Primăria Municipiului București și Consiliul General al municipiului București a respins excepția lipsei calității procesuale active, a reclamanților și a lipsei de interes a acțiunii. Pe fond, acțiunea a fost admisă și au fost obligate pârâtele SC A.N. SA și SC B.R. SRL să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 13270 mp, cu necesitățile precizate în dispozitiv.

S-a reținut că reclamanții au făcut dovada dreptului lor de proprietate asupra imobilului în litigiu prin ordinul nr. 244 din 15 aprilie 2002 al Prefecturii Municipiului București, titlu de proprietate nr. 21260/1 din 15 aprilie 2002 emis de Prefectura Municipiului București procesul verbal nr. 244/21260 din 21 mai 2002 al Primăriei sectorului 1 București, Subcomisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 republicată și a Legii nr. 1/2000. Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, prin decizia civilă nr. 504 din 25 martie 2005 a respins apelurile declarate de SC B.R. SRL și SC A.N. SA împotriva sentinței civile nr. 626 din 28 iunie 2004 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, cu motivarea că prima instanță a reținut că sunt îndeplinite condițiile art. 480 C. civ.

și anume că reclamanții sunt proprietarii imobilului revendicat, aflat în posesia societăților comerciale pârâte. În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 504 din 25 martie 2005 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, a declarat recurs pârâta SC B.R. SRL, a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a susținut, în esență, că; 1. Facultatea de Drept București nu are personalitate juridică, este o componentă a Universității București și, ca atare nu are capacitate procesuală de folosință în cauză; 2. recurenta nu are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât este numai detentor precar; 3. terenul în litigiu nu este individualizat.

Recursul urmează să fie respins ca nefondat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 41 alin. (1) și (2) C. proc. civ. orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată. Asociațiile sau societățile care nu au posibilitate juridică pot sta în judecată ca parte dacă au organe de conducere proprii. Facultatea de Drept București, ca persoană juridică, au folosința drepturilor civile, iar, în speță, este coproprietară asupra imobilului în litigiu. Recurenta are calitate procesuală pasivă în speță acțiunea în revendicare de drept comun întemeiată pe dispozițiile art. 480 C. civ. este îndreptată împotriva posesorului neproprietar. Potrivit art. 1846 alin. (2) C. civ.

, posesiunea este deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înșine sau de altul, în numele nostru. În speță, necontestat, recurenta deține pentru sine imobilul revendicat ceea ce reprezintă posesie ca situații de fapt. Imobilul în litigiu a fost individualizat, determinat prin procesul verbal din 21 mai 2002 întocmit de Primăria sectorului 1, act prin care au fost precizate dimensiunile laturilor vecinătățile și suprafața totală de teren de 13270 mp precum și prin capătul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expert M.P. Față de considerentele menționate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge excepția privind natura comercială a litigiului. Respinge ca nefondat recursul declarat de SC B.R. SRL împotriva deciziei nr. 504/A din 25 martie 2005 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru minori și familie. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 ianuarie 2006.