ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.02.2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1013/2006

HOTĂRÂRE
16.02.2006
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1013/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 431 din 19

octombrie 2005, Tribunalul Ialomița a condamnat pe inculpatul N.I., la 6 ani

închisoare, în baza art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) și b) C.

pen.

S-a menținut starea de arest a

inculpatului și s-a dedus prevenția de la 7 mai 2005, la zi.

Inculpatul a fost obligat la 7500

RON daune morale și 5000 RON daune materiale către partea civilă C.I.

Inculpatul a fost obligat la 150 RON

cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut că, inculpatul a fost în

relații de concubinaj cu victima C.V.P. și locuiau în casa numitului C.I., din

comuna Bordușani, județ Ialomița.

Inculpatul, în seara zilei de 6 mai

2005, în jurul orelor 21,00, a venit din sat, la domiciliu, aflându-se sub

influența băuturilor alcoolice.

Pe fondul acestei stări, între

inculpat și victimă au avut loc unele discuții, care au degenerat în ceartă.

Cei doi, se aflau în apropierea porților de intrare în curte, din stradă.

La un moment dat, inculpatul i-a

aplicat victimei o lovitură cu pumnul în zona feței, fapt ce a determinat

căderea acesteia și lovirea sa în zona occipitală, de un trotuar betonat.

În aceste împrejurări, a intervenit

martora Șt.V., care, văzând cele petrecute, l-a apostrofat pe inculpat, după

care l-a ajutat să ducă victima în locuință, unde au așezat-o pe pat.

În noaptea de 6 mai 2005,

inculpatul, care a dormit în bucătărie, a mers în camera în care se afla

victima și a constatat că aceasta decedase.

Din raportul de autopsie medico –

legală a rezultat că moartea victimei a fost violentă, datorându-se hemoragiei

cerebrale, hematom extradural produs prin lovire cu, sau, de corpuri dure.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel inculpatul, solicitând redozarea pedepsei aplicate, arătând că

regretă fapta și nu a intenționat să-și omoare concubina.

Curtea de Apel București, secția I a

penală, prin decizia penală nr. 910 din 24 noiembrie 2005, a respins, ca

nefondat, apelul declarat de inculpat, obligându-l la 200 RON cheltuieli judiciare

statului din care 100 RON, onorariu avocat oficiu se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

S-a menținut starea de arest a

inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia, prevenția de la 7 mai

2005, la zi.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs inculpatul N.I., reiterând motivele din apel, în sensul redozării

pedepsei aplicate, în sensul micșorării acesteia.

Recursul este nefondat.

Conform art. 52 C. pen., pedeapsa

este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului în

scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni, iar potrivit art. 72 din același

cod, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții

generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială,

de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și

de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Or, în cauză, se constată că

instanța de fond, la dozarea pedepsei, a avut în vedere pe lângă pericolul

social al faptei, atât împrejurările în care aceasta s-a comis, dar și datele

referitoare la persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, aspecte

care se regăsesc în cuantumul pedepsei aplicate.

Așa fiind, în mod corect, instanța

de apel, a reținut că prima instanță a făcut o justă individualizare a

pedepsei, încât, recursul bazat pe reinterarea aceleiași critici, apare ca

nefondat și va fi respins, ca atare.

Conform art. 88 C. pen., se va

deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 7

mai 2005, la zi.

Văzând și dispozițiile referitoare

la reglementarea plății cheltuielilor judiciare făcute de stat, inclusiv

avansarea de către stat a onorariului pentru apărător din oficiu.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul N.I. împotriva deciziei penale nr. 910 din 24 noiembrie

2005 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 7 mai 2005 la 16 februarie

2006.

Obligă pe recurent să plătească

statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

16 februarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-02-24
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1220/2006
.N., concubina inculpatului C.M., care dormea. Inculpatul și victima au intrat în locuință, apoi, C.M. i-a făcut o cafea lui B.V., pe care acesta a refuzat-o, au consumat vin împreună, s-a făcut altă cafea și, apoi, între inculpat și victim
ÎCCJ 2007-02-06
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 670/2007
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 339 din 9 august 2006, Tribunalul Ialomița a dispus condamnarea inculpatului B.I., la o pedeapsă de 5 ani închisoare și 2 ani interzicer
ÎCCJ 2009-02-05
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 406/2009
C. pen. S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestarea preventivă a acestuia de la 13 aprilie 2005 la zi. Totodată, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat
ÎCCJ 2006-04-27
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2646/2006
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 353 din 26 octombrie 2005 a Tribunalului Mehedinți, secția penală, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juri
ÎCCJ 2006-08-30
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4912/2006
, cu dobânzile legale aferente și la 200 RON, cheltuieli judiciare statului. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, nr. 1072/P/2005 din 15 septembrie 200
Sursă