ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3426/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 84/ R din 3 februarie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală, s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea recurentă M.P. împotriva deciziei penale nr. 713/ R din 3 noiembrie 2004 a Tribunalului Bihor. S-a reținut, în esență, că prin decizia 713/ R din 3 noiembrie 2004 a Tribunalului Bihor s-a respins, ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatoare împotriva deciziei penale nr. 482/R/1999, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. 2897/1999, prin care se respinsese recursul declarat de partea vătămată M.P. împotriva sentinței penale nr. 260/1999 a Judecătoriei Oradea.

S-a motivat că apelul declarat de contestatoare împotriva deciziei 482/R/1999 a Tribunalului Bihor a fost respins, ca tardiv, și, ca atare, hotărârea primei instanțe a rămas definitivă la data expirării termenului de apel, nemaiputând fi atacată cu recurs. Împotriva deciziei penală nr. 84/ R din 3 februarie 2005 a formulat recurs contestatoarea M.P., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, considerând că în mod greșit i s-a respins apelul declarat împotriva contestației în anulare soluționată de Tribunalul Bihor. Examinând recursul declarat de petentă, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente: 1. Hotărârea instanței de fond, sentința penală nr. 260/1999 a Judecătoriei Oradea, a avut ca obiect infracțiunea prevăzută de art. 210 C. pen., fiind atacabilă doar cu recurs.

2. Prin decizia nr. 482/R/1999 a Tribunalului Bihor s-a respins, ca nefondat, recursul împotriva acestei sentințe, decizia fiind definitivă. 3. Potrivit dispozițiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii; b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare; c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. f) – i 1 ), cu privire la care existau probe în dosar; d) când împotriva unei persoane sau pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.

4. Cum contestatoarea a indicat cazul prevăzut de art. 386 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., în mod corect decizia dată de Tribunalul Bihor (instanța de recurs) în contestația în anulare, decizia 713/R/2004, este definitivă, neputând fi supusă nici unei căi de atac. Pe cale de consecință, recursul declarat la Curtea de Apel Oradea împotriva acestei decizii este inadmisibil, cum corect a fost respins de această instanță, în aceeași situație fiind și recursul declarat împotriva deciziei curții de apel, care, de asemenea, este inadmisibil.

Solicitarea contestatoarei de a i se admite cererea de reformulare a prezentului recurs în contestație în anulare și trimiterea cauzei la Curtea de Apel Oradea, pentru soluționarea contestației în fond, nu este admisibilă, deoarece, această instanță a judecat calea de atac împotriva respingerii contestației în anulare, așa cum a fost învestită de contestatoare, iar, pe de altă parte, curtea de apel nu a pronunțat nici o decizie într-un recurs ce viza fondul cauzei, pentru a se putea formula o contestație în anulare de competența sa.

Nu în ultimul rând, trebuie precizat că petenta a mai uzitat de acest procedeu atunci când, realizând că recursul declarat împotriva deciziei nr. 482/R/1999 a Tribunalului Bihor este inadmisibil, și-a precizat cererea ca fiind o contestație în anulare și a obținut declinarea competenței de la Curtea de Apel Oradea la Tribunalul Bihor, conform încheierii din 15 iunie 2004. În consecință, văzând și dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil, iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod, va obliga contestatoarea la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea M.P. împotriva deciziei penale nr. 84/ R din 3 februarie 2005 a Curții de Apel Oradea. Obligă pe recurenta contestatoare să plătească statului suma de 600.000 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 1 iunie 2005.