ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5357/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5357/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni reclamanta B.L., prin mandatar C.C., a chemat în judecată pârâții C.V., C.R. și Comuna Râșca prin Primar solicitând a se constata dreptul său de proprietate asupra a două suprafețe de teren de 27 ari fâneață și 21 ari arabil situate în satul Buda comuna Râșca. În motivarea cererii a arătat că cele două suprafețe de teren au fost primite cu titlu de zestre, iar timp de 30 de ani a exercitat asupra lor o posesie utilă. La data de 1 iulie 2003 pârâții, fratele său și cumnata i-au sustras fânul adunat pe teren în căpițe. Prin sentința civilă nr. 30 din 14 ianuarie 2004 Judecătoria Fălticeni a respins acțiunea și cererea de intervenție formulată de C.C.
reținând, în esență, că reclamanta a revocat procura de reprezentare, prin declarația autentificată sub nr. 400 din 31 iulie 2003. Ulterior, reclamanta a dat o nouă declarație, la data de 19 decembrie 2003 prin care a arătat că nu a formulat acțiunea ce face obiectul dosarului de față și nici nu l-a împuternicit pe fiul său, C.C., să o reprezinte în fața autorităților judiciare. Împotriva sentinței a declarat apel intervenientul arătând că a posedat cele două suprafețe de teren din anul 1999. Prin decizia nr. 849 din 31 martie 2004 Curtea de Apel Suceava a respins apelul ca neîntemeiat reținând, conform art. 56 C. proc. civ., că apelul făcut de cel care a intervenit în interesul uneia dintre părți se socotește neavenit, dacă partea pentru care a intervenit nu a făcut, ea însăși, apel.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs intervenientul C.C. pentru următoarele motive: - este proprietarul celor două suprafețe de teren din anul 1999; - în mod nelegal instanțele au respins încuviințarea probelor cu înscrisuri și martori. Recursul este inadmisibil. Cum reclamanta B.L. nu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, nici intervenientul accesoriu nu avea posibilitatea legală de a ataca hotărârea, astfel că în temeiul art. 56 C. proc. civ. recursul va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Respinge ca inadmisibil recursul declarat de intervenientul în nume propriu C.C. împotriva deciziei civile nr. 849 din 31 martie 2004 a Curții de Apel Suceava. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie 2005.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.