ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1155/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Brașov, secția civilă, sub nr. 4135/F din 8 octombrie 2004, petentul K.G.H. a solicitat în contradictoriu cu intimații B.C. și B.I. suspendarea provizorie, pe cale de ordonanță președințială, a executării deciziei civile nr. 78/A din 28 ianuarie 2004, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr. 2436/2002, până la soluționarea de către instanța de recurs a cererii de suspendare a executării formulată pe calea dreptului comun. În motivarea cererii se arată că, prin decizia civilă menționată s-a admis apelul declarat de pârâții-reclamanți reconvenționali, în speță intimații împotriva sentinței civile nr. 1208 din 3 februarie 1999 a Judecătoriei Brașov, care a fost schimbată în parte în sensul că s-a admis cererea reconvențională precizată și a fost obligat K.G.H.

să plătească acestora suma de 575.289.000 lei cu titlu de îmbunătățiri aduse imobilului situat în comuna Prejmer, județul Brașov înscris în C.F. Prejmer, nr. top. 444, 445. Prin decizie s-a instituit și un drept de retenție în favoarea pârâților-reclamanți reconvenționali, cu privire la imobil, până la achitarea sumei de către reclamantul K.G.H., petentul în cauza de față, cu obligarea acestuia din urmă la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 28.218.420 lei. Reclamantul K.G.H. a declarat recurs împotriva acestei decizii civile, înregistrat la Curtea de Apel Brașov la data de 16 aprilie 2004. Întrucât pârâții-reclamanți reconvenționali B.C. și B.I. au declanșat procedura executării silite a deciziei civile menționate, depunând la dosar, ca dovadă, publicația de vânzare imobiliară emisă în dosarul de executare nr. 201 din 27 septembrie 2004 de către Societatea civilă profesională de executori judecătorești D.- K., petentul K.G.H.

a formulat prezenta cerere de suspendare provizorie, pe calea ordonanței președințiale, a executării deciziei civile recurate. Petentul a precizat că aceasta este a doua publicație de vânzare emisă la cererea intimaților B. și că ea vizează numai terenul în suprafață de 4307 mp situat la adresa menționată și cu datele de carte funciară arătate în decizia ce constituie titlu executoriu. Prima publicație de vânzare imobiliară s-a emis în același dosar de executare, la data de 26 mai 2004 și privea o construcție formată din 7 camere și dependințe situată în Prejmer, județul Brașov. Petentul a mai arătat că, întrucât în timpul executării silite construcția s-a demolat, din cauza stării avansate de degradare, executorul judecătoresc, încălcând normele de procedură a emis cea de a doua publicație de vânzare imobiliară, cu privire numai la teren, deși acesta nu aparține petentului, ci a fost vândut cu act autentic către SC P. SRL Prejmer.

Termenul de executare a fost fixat la 8 noiembrie 2004, justificând urgența cererii. Petentul K.G.H. a susținut că este îndeplinită condiția vremelniciei măsurii de suspendare, precum și aparența dreptului, reiterând motivele pentru care a recurat decizia civilă ce constituie titlu executoriu și arătând că, prin începerea executării silite i se produce o pagubă care nu s-ar putea repara. Prin sentința civilă nr. 19/F din 8 octombrie 2004, președintele instanței sesizate cu soluționarea prezentei cereri a admis-o, în temeiul art. 581 și art. 403 alin. (4) C. proc. civ., dispunând suspendarea provizorie a executării deciziei civile nr. 78/A din 28 ianuarie 2004 a Tribunalului Brașov, secția civilă, până la soluționarea cererii de suspendare a executării formulată în recurs.

S-a reținut în motivarea sentinței că debitorul petent locuiește în Germania, că există controverse cu privire la depunerea precizării de acțiune și că s-ar aduce un prejudiciu moral și material petiționarului prin executare. Împotriva sentinței au declarat recurs intimații B.C. și B.I., criticând-o pentru nelegalitate. În motivarea recursului se arată că petentul K.G.H. nu a justificat urgența cererii și producerea unui prejudiciu prin începerea executării silite. Recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează. La data de 8 noiembrie 2004 s-a stabilit termen pentru vânzarea la licitație publică a imobilului – teren de 4.307 mp situat în Prejmer, județul Brașov, la cererea recurenților B., în temeiul titlului executoriu constituit de decizia civilă nr. 78/A din 28 ianuarie 2004 a Tribunalului Brașov, secția civilă.

Urgența cererii formulate de debitorul petent-recurent la data de 8 octombrie 2004 era justificată, iar vremelnicia măsurii rezultă din dispozițiile art. 403 alin. (4) C. proc. civ. invocate. S-a reținut corect în sentință îndeplinirea acestor două condiții obligatorii de admisibilitate a cererii pe temeiul prevederilor art. 581 C. proc. civ. În ce privește aparența dreptului este de observat că, prin motivele de recurs ce vizează decizia civilă nr. 78/A din 28 ianuarie 2004 a Tribunalului Brașov, secția civilă, se contestă dreptul de creanță al recurenților B., precum și dreptul de retenție instituit în favoarea acestora, invocându-se atât aspecte de ordin procesual civil cât și aspecte de fond.

Cum prin posibila vânzare a imobilului s-ar produce un prejudiciu iminent și foarte greu sau imposibil de reparat, cererea petentului K.G.H. a fost corect admisă, fiind întemeiată. Pentru toate aceste considerente se va respinge recursul ca nefondat [art. 312 alin. (1) C. proc. civ.].

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de pârâții B.I. și B.C. împotriva sentinței civile nr. 19/F din 8 octombrie 2004 a Curții de Apel Brașov, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 februarie 2005.