ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5651/2005

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 23 decembrie 2003, reclamantul P.C. i-a chemat în judecată pe pârâții S.I. și S.E., solicitând anularea contractului de întreținere încheiat cu aceștia din urmă la 1 iulie 2003. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâții nu i-au acordat întreținerea la care s-au obligat prin contract, S.E. lucrează în Italia, iar S.I., pe fondul consumului excesiv de alcool, îl amenință că dacă va desființa înțelegerea, îl va omorî și va da foc la casă. Judecătoria Bacău, prin sentința civilă nr. 2152 din 31 martie 2004, a respins acțiunea, ca neîntemeiată, reținând că: - potrivit contractului autentificat sub nr. 2288/2003, reclamantul a transmis pârâților S.E.

și S.I. (fiica și, respectiv, ginerele lui) proprietatea asupra imobilului din Bacău, în schimbul unei întrețineri decente, corespunzătoare nevoilor și deprinderilor sale, fără a impieta ori tulbura viața personală, cu rezervarea dreptului de uzufruct viager; - pârâții și-au îndeplinit obligația de întreținere față de reclamant, trimițându-i periodic diferite sume de bani, acordându-i ajutor moral, suportându-i cheltuielile ocazionate de deplasările la medic ori în stațiune și angajându-i o persoană care să-l îngrijească în schimbul chiriei (după plecarea lui S.E. în Italia); - situația între părți s-a tensionat în toamna anului 2003, când, pe fondul relației cu persoana care locuiește în imobil, reclamantul i-a interzis pârâtului S.I.

să-l mai viziteze; - neîndeplinirea obligației contractuale de întreținere, din toamna anului 2003, se datorează culpei reclamantului, nu culpei pârâților. Curtea de Apel Bacău, secția civilă, prin decizia nr. 1384 din 25 octombrie 2004, a admis apelul declarat de reclamant și a schimbat sentința, în sensul admiterii acțiunii și rezilierii contractului de întreținere, cu obligarea pârâților la 2.155.500 lei cheltuieli de judecată.

S-a reținut că: - debitorii întreținerii sunt în culpă ca urmare a neexecutării obligației contractuale asumate; - pârâtul a încălcat clauzele contractuale, impietând intimitatea reclamantului prin acuzele privind așa-zisa relație cu femeia care locuiește împreună cu acesta din urmă, precum și prin comportamentul său violent; - susținerile pârâților referitoare la acordare de ajutor medical, chiar după plecarea fiicei reclamantului în Italia, nu au fost dovedite; - ulterior promovării acțiunii, pârâta a trimis bani reclamantului dar acesta a refuzat să-i primească; - afirmațiile pârâților, că ar fi suportat cheltuielile ocazionate de plecarea reclamantului în stațiune, sunt contrazise de actele depuse la dosar, ce atestă că, în calitate de veteran de război, apelantul beneficia de bilete de tratament gratuit; Pârâții au declarat recurs, întemeiat pe art. 304 pct. 7, 8, 9 și 10 C. proc.

pen., prin care au susținut că ultima hotărâre ar fi greșită deoarece: - instanța de apel nu a luat în considerare depozițiile martorilor audiați la prima instanță, că reclamantul primea cu regularitate bani de la fiica lui din Italia, și nici nu a motivat înlăturarea acestei probe; - reclamantul a provocat o stare de tensiune, fiind gelos pe S.I., acuzat că face avansuri femeii care locuia cu el; - martorii în cauză au confirmat prestarea continuă a obligației de întreținere sub forma de ajutoare financiare consistent, trimise direct din Italia, achitarea plăților restante la întreținere, procurarea de medicamente, alimente, obiecte de îmbrăcăminte; - pentru a-și suplini plecarea în Italia la lucru (aspect cunoscut de altfel de reclamant), S.E.

a angajat o femeie care s-a mutat cu intimatul pentru a-l îngriji, în schimbul chiriei; - au suportat toate cheltuielile ocazionate de internarea în spital a reclamantului, care, având o pensie modestă, era lipsit de posibilități financiare; - de asemenea, au suportat cheltuielile ocazionate de plecarea reclamantului în stațiuni balneo-climaterice (deplasare, bani de numerar, obiecte de îmbrăcăminte); - au plătit prețul porcului achiziționat de Crăciun, de reclamant; - scopul real urmărit de reclamant este de a rezilia contractul pentru a-și dona ori testa bunurile femeii care îl îngrijește; - declarațiile referitoare la comportarea violentă a pârâtului S.I. sunt neconcludente, martorii reproducând relatările intimatului; - din răspunsurile la interogator rezultă că reclamantul dorește rezilierea contractului dar recunoaște că pârâții și-au îndeplinit obligația de întreținere și refuză categoric varianta alternativă, a plății periodice a unor sume de bani.

Criticile sunt nefondate deoarece: - dezvoltarea motivelor de recurs permite încadrarea unora în ipoteza prevăzută de art. 304 pct. 10 C. proc. civ.; - recurenții nu au indicat însă concret probele ignorate de instanța de apel, care a motivat înlăturarea declarațiilor unor martori, favorabile pârâților, prin aceea că este vorba despre relatarea celor auzite și nu a unor constatări proprii; - în rest, criticile recurenților presupun reaprecierea materialului probator., care nu se încadrează în motivele de nelegalitate enumerate de art. 304 C. proc. civ. Așa fiind, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâții S.E. și S.I. împotriva deciziei nr. 1384 din 25 octombrie 2004 a Curții de Apel Bacău, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 iunie 2005.