ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5447/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5447/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința arbitrală nr. 318 din
23 noiembrie 2004, a fost respinsă acțiunea reclamantei SC N.C.S. SRL,
împotriva pârâtei SC I.C. SRL.
Curtea de Apel București, sesizată
cu acțiunea în anulare declarată împotriva sentinței arbitrale, prin decizia
nr. 887 din 24 iunie 2005 a respins-o, considerând că hotărârea atacată a fost
semnată de arbitrii iar exemplarele pentru comunicare reprezintă numai o copie
certificată care nu trebuie să cuprindă semnăturile arbitrilor.
Împotriva deciziei astfel
pronunțate, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.
8 și 9 C. proc. civ.
Recurenta susține că instanța a
interpretat greșit actul dedus judecății, părțile înțelegând să stabilească
plata în euro nu în dolari S.U.A. Faptul că inițial contractul s-a încheiat cu
clauza plății în dolari S.U.A. s-a datorat întocmirii documentelor de credit a
pârâtei în această monedă, însă actele adiționale au modificat clauzele
contractuale.
Greșit curtea de apel a considerat că
hotărârea arbitrală a fost semnată de arbitrii.
Recursul este nefondat și va fi
respins pentru considerentele ce se vor expune.
Acțiunea în anulare constituie o
cale unică de atac ce se poate exercita împotriva hotărârii arbitrale, având
caracteristici asemănătoare recursului dar cu unele particularități ce decurg
din motivele ce pot fi invocate în sprijinul acesteia. Art. 364 C. proc. civ.,
prevede restrictiv cazurile pentru care poate fi desființată o hotărâre
arbitrală, așa încât examinarea devolutivă a hotărârii este inadmisibilă.
În motivele de recurs, reclamanta
critică decizia atacată și pentru considerente pe care acțiunea în anulare nu
le-a invocat. De aceea, critica întemeiată pe greșita interpretare a clauzelor
contractuale privind moneda de plată, este inadmisibilă. De altfel limitele
acțiunii în anulare nu permiteau cercetarea devolutivă a hotărârii arbitrale;
greșita interpretare a unui act consemnat încheiat de părți excede cazurilor de
desființare prevăzute de art. 364 lit. a) - i) C. proc. civ.
Dispozițiile art. 361 C. proc. civ.,
stabilesc cuprinsul hotărârii arbitrale, care, printre altele, trebuie să
conțină și semnăturile arbitrilor. Însă în lipsa unor prevederi exprese
referitoare la conținutul hotărârii arbitrale se aplică normele de drept comun.
Regulile generale în materia hotărârilor stabilesc, prin art. 266 C. proc. civ.,
că acestea se vor face în două exemplare originale iar comunicarea către părți
se va face în copie, în cazul când aceasta este necesar pentru curgerea termenului
de exercitare a apelului sau recursului.
Pe de altă parte dispozițiile art. 261
alin. (1) C. proc. civ., prevăd că lipsa semnăturilor poate fi complinită
oricând în cursul procesului, astfel încât motivul invocat atât în acțiunea în
anulare este nu numai speculativ dar și nelegal.
Așa fiind, în temeiul dispozițiilor
art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca
nefondat recursul declarat împotriva deciziei comerciale nr. 887 din 24 iunie
2005, pronunțată de Curtea de Apel București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de reclamanta SC N.C.S. SRL București, împotriva deciziei comerciale nr.
887 din 24 iunie 2005 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.
I
revocabilă
.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 15 noiembrie 2005.