ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2708/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Mureș la 17 februarie 2003, S.G. și C.C. au cerut în temeiul dispozițiilor Legii nr. 10/2001, anularea dispoziției nr. 43 din 23 ianuarie 2003 a Primarului Municipiului Târgu-Mureș și obligarea Municipiului Târgu-Mureș prin Primar la restituirea în natură a unei cote de ⅓ din imobilul situat în această localitate, înscris în C.F. nr. 3020. Contestatoarele au susținut în esență că respingerea cererii lor de restituire în natură a părții din imobil trecută abuziv în proprietatea statului, ca fiind depusă la 22 februarie 2002 peste termenul legal prevăzut de art. 21 alin. (1) și (4) din Legea nr. 10/2001 este greșită, întrucât notificarea a fost depusă potrivit cerințelor legale la executorul judecătoresc la data de 14 februarie 2002 adică în ultima zi a termenului legal.

Prin sentința civilă nr. 456 din 30 mai 2003 Tribunalul Mureș, Târgu-Mureș a admis contestația, a anulat dispoziția atacată și a obligat pe pârâta Primăria Municipiului Târgu-Mureș prin Primar să emită o nouă dispoziție cu privire la fondul cererii persoanelor îndreptățite. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a stabilit că notificarea a fost făcută de persoanele îndreptățite cu respectarea dispozițiilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 adică la 14 februarie 2002 data până la care s-a prelungit prin O.U.G. nr. 109/2001 și nr. 145/2001 termenul de depunere a notificărilor. S-a reținut că dovada depunerii în termen se face cu data înregistrării notificării la executorul judecătoresc fiind lipsită de relevanță data înregistrării la deținător, după trimiterea la care era obligat executorul judecătoresc.

Hotărârea primei instanțe a fost confirmată de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, prin decizia nr. 138 A din 14 octombrie 2003 ca urmare a respingerii apelului declarat de intimata Primăria Municipiului Târgu-Mureș. Împotriva deciziei menționate a declarat recurs în termenul și cu respectarea cerințelor procedurale, intimata care invocând interpretarea greșită a legii, a susținut că în cuprinsul art. 21 din Legea nr. 10/2001 care reglementează termenul de introducere a cererilor privind acordarea măsurilor reparatorii, legea se referă la momentul notificării „unității deținătoare” și nu la cel de depunere a notificării la executorul judecătoresc, așa încât trimiterea și înregistrarea cererii după 14 februarie 2002 la Primăria Târgu-Mureș este tardivă.

Recursul nu este fondat. Respectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru exercitarea drepturilor de a cere restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv se dovedește potrivit legii cu data înregistrării notificării la executorul judecătoresc. Dispozițiile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 exclud orice alte interpretări, statuându-se explicit că notificarea înregistrată face dovada deplină în fața oricăror autorități, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului prevăzut în art. 21 alin. (1). Cum singura modalitate de comunicare a notificării (care este înseși cererea de restituire) către persoana deținătoare pe care o admite legea specială este prin executorul judecătoresc conform alin. (3) din art. 21, este neîndoielnic faptul că dovada exercitării în termen a dreptului de a cere restituirea se face în raport de data înregistrării notificării la executorul judecătoresc.

În consecință, recursul se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Târgu-Mureș împotriva deciziei nr. 138/A din 14 octombrie 2003 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 6 aprilie 2005.