ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3593/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3593/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1417 din 9
noiembrie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală,
pronunțată în dosarul nr. 3782/2004, a fost admisă cererea de schimbare a
încadrării juridice dată faptei săvârșite de inculpatul D.A.O. din art. 2 alin.
(1) și (2) din Legea nr. 143/2000 în art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000
cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000.
În baza art. 2 alin. (1) și (2) din
Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 a condamnat pe
inculpatul D.A.O., cu reținerea și a art. 74 – art. 76 C. pen., la 2 ani și 6
luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare
risc, în regim de detenție.
S-a menținut starea de arest a
inculpatului.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art.
64 C. pen.
S-a dedus din durata pedepsei
aplicate durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 18
martie 2004 la zi.
În baza art. 65 C. pen., s-au
interzis inculpatului D.A.O. exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 4 din Legea nr. 143/2000
cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul D.I.M., la 2
ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri
de mare risc pentru consum propriu, în regim de detenție.
S-a revocat beneficiul liberării
condiționate pentru restul de pedeapsă de 2 ani 4 luni și 5 zile rămas
neexecutat din pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicată aceluiași inculpat prin
sentința penală nr. 23/2002 a Tribunalului București, secția a II-a penală,
rest de pedeapsă ce urmează a fi contopit în pedeapsa aplicată prin prezenta.
Inculpatul execută 2 ani și 6 luni
închisoare.
S-a menținut starea de arest a
inculpatului.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64
C. pen.
S-a dedus din pedeapsa aplicată
inculpatului durata reținerii și arestării preventive a acestuia de la 18
martie 2004 la zi.
În baza art. 118 lit. e) C. pen.,
raportat la art. 17 din Legea nr. 143/2000 a dispus confiscarea specială a
cantității de 0,625 grame heroină rămasă în urma analizelor de laborator, în
vederea distrugerii.
A fost obligat fiecare inculpat la
plata către stat a sumei de 3.000.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Onorariu apărător oficiu pentru
inculpatul D.I.M. în cuantum de 400.000 lei s-au avansat din fondurile
Ministerului Justiției.
Prin actul de sesizare a instanței
s-a reținut că, la data de 18 martie 2004, a fost înregistrat denunțul numitei
M.L. prin care arăta că pe str. Cornul Luncii sector 3 un tânăr cunoscut sub
numele de O. deține și vinde droguri.
Denunțătoarea a declarat că este de
acord să colaboreze în vederea identificării și depistării numitului O.
La sediul B.C.C.O.A. - Poliția
sector 5 s-a procedat la consemnarea într-un proces verbal a seriilor a 5
bancnote a câte 100.000 lei fiecare, sumă ce a fost înmânată cumpărării a două
doze de heroină de la numitul O.
Denunțătoarea s-a deplasat pe str. Cornul
Luncii, sector 3 unde în zona clădirii aflate în construcție s-a întâlnit cu un
băiat în vârstă de aproximativ 22 ani, după ce au discutat aproximativ două
minute, denunțătoarea i-a dat suma de bani și a primit un obiect pe care l-a
băgat în buzunar.
Imediat cei doi au fost imobilizați
de polițiștii din cadrul B.C.C.O.A. – Poliția sector 5 care se aflau în
apropiere.
Tânărul a fost identificat ca fiind D.A.O.
Asupra denunțătoarei M.L. au fost
găsite două punguțe tip „bilă” ce conțineau o substanță pulverulentă de culoare
maro, despre care a declarat că le-a cumpărat contra sumei de 500.000 lei.
Asupra inculpatului D.A.O. a fost
găsită suma de 500.000 lei, seriile bancnotelor fiind identice cu cele
consemnate în procesul-verbal de capcanare și 18 punguțe din plastic, tip bilă
ce conțineau o substanță de culoare maro. Conform raportului de constatare
tehnico-științifică nr. 106735 din 22 martie 2004 întocmit de Institutul de
Criminalistică din cadrul I.G.P., cele 20 punguțe tip „bilă” conțin în total
cantitatea de 0,760 grame heroină.
Inculpatul D.A.O. a declarat că este
consumator de heroină de aproximativ de un an, pe care o procura de la un
individ pe nume N. Totodată și distribuia heroină sub forma de doze, procurată
tot de la numitul N.
Inculpatul a fost de acord să
colaboreze în vederea identificării și depistării numitului N.
Astfel, acesta a luat legătura
telefonică cu numitul N. căruia i-a solicitat 12 doze heroină contra sumei de
6.300.000 lei stabilind să se întâlnească pe str. Istria, sector 3.
Inculpatul D.A.O. s-a întâlnit cu
numitul N. la locul stabilit, moment în care au fost imobilizați de organele de
poliție. Numitul N. a fost identificat ca fiind inculpatul D.I.M.
În momentul în care a fost prins de
polițiști a aruncat pe jos o punguță în care se aflau 5 doze bilă ce conțineau
o substanță pulverulentă de culoare maro.
Conform raportului de constatare
tehnico-științifică nr. 106736 din 23 martie 2004 întocmit de Institutul de
Criminalistică din cadrul I.G.P., cele 5 punguțe tip „bilă”, conțin 0,150 grame
heroină.
Situația de fapt a fost reținută
prin rechizitoriu și a fost probată cu următoarele mijloace de probă:
proces-verbal de constatare, planșe foto, rapoarte de constatare
tehnico-științifică, declarații martori, declarații inculpați.
În timpul urmăririi penale,
inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor.
Fapta inculpatului D.A.O. care, în
ziua de 18 martie 2004, a vândut două doze de heroină martorei M.L., pentru
care a primit suma de 500.000 lei, întrunește în drept elementele de conținut
constitutiv ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art.
2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000.
Instanța a constatat că, în drept,
fapta inculpatului D.I.M. care, în ziua de 18 martie 2004, a fost depistat
având asupra sa 5 doze heroină deținute pentru consum propriu, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de deținere de droguri de mare risc
pentru consum propriu prevăzută și pedepsită de art. 4 din Legea nr. 143/2000.
În raport de încadrarea juridică
dată faptelor săvârșite de către inculpați, instanța a aplicat acestora câte o
pedeapsă la individualizare urmând a avea în vedere criteriile generale
prevăzute de art. 72 C. pen. și anume circumstanțele reale în care faptele au
fost săvârșite, gradul concret de pericol social al faptelor comise, urmarea
socialmente periculoasă produsă, precum și circumstanțele personale ale
fiecărui inculpat.
Pentru inculpatul D.A.O. instanța a
reținut ca circumstanțe personale faptul că a recunoscut constant săvârșirea
faptei, încadrat în muncă la momentul arestării, nu este cunoscut cu
antecedente penale.
Din referatul de evaluare întocmit
în cauză rezultă că inculpatul D.A.O. are perspective mici de reintegrare în
societate care pot fi însă, îmbunătățite dacă ar urma un tratament în scopul
dezintoxicării.
Pentru inculpatul D.I.M. instanța a
reținut ca circumstanțe personale împrejurarea că a recunoscut constant
săvârșirea faptelor, este fără ocupație, recidivist.
Din analiza fișei de cazier judiciar
a inculpatului rezultă că acesta a fost anterior condamnat, la o pedeapsă de 7
ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prin sentința penală
nr. 23/2002 a Tribunalului București, secția a II-a penală, pedeapsa din a
cărei executare a fost liberat condiționat la data de 16 decembrie 2004, fapta
dedusă judecății în prezenta cauză fiind săvârșită în timpul liberării
condiționate.
Din referatul de anchetă socială
întocmit de S.R.S.S. de pe lângă Tribunalul București rezultă că inculpatul D.I.M.
are perspective reduse de reintegrare în societate.
Instanța a mai apreciat că pedeapsa
orientată către 2 ani și 6 luni închisoare este îndestulătoare pentru reducerea
fiecărui inculpat și că scopul preventiv-educativ al pedepselor ce urmează a se
aplica nu poate fi atins decât prin executarea pedepsei în regim de detenție.
În ceea ce-l privește pe inculpatul D.I.M.
instanța a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de pedeapsă
rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală
nr. 23/2002 a Tribunalului București, secția a II-a penală, rest de pedeapsă ce
a fost contopit cu pedeapsa aplicată.
Împotriva sentinței penale nr. 1417
din 9 noiembrie 2004 au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București
și inculpații D.I.M. și D.A.O. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motiv, area apelului, parchetul a
arătat că pedeapsa aplicată inculpatului D.A.O. este prea mică în raport de
criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., iar reținerea de
circumstanțe atenuante nu se impunea și nici aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000.
Apelanții inculpați au solicitat în
apelurile lor reducerea pedepselor aplicate, ținându-se cont de atitudinea lor
sinceră.
Prin decizia penală nr. 33 din 18
ianuarie 2005, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu
minori și familie, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de
pe lângă Tribunalul București și inculpați, apreciind ca fiind legală și
temeinică soluția pronunțată de instanța de fond.
Împotriva acestei decizii au
declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul D.A.O.
Prin recursul declarat parchetul a
solicitat înlăturarea circumstanțelor atenuante judiciare reținute în sarcina
inculpatului D.A.O. și majorarea pedepsei aplicate acestuia.
Inculpatul D.A.O. nu a depus la
dosar motivele de recurs, iar la data soluționării recursului, în ședința de
judecată, a declarat că își retrage recursul formulat și a solicitat să se ia
act în acest sens.
Examinând decizia atacată, prin
prisma motivului de recurs formulat de parchet, Înalta Curte constată că
recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a stabilit corect
situația de fapt și vinovăția inculpatului D.A.O., procedând la încadrarea
juridică corespunzătoare a faptelor săvârșite de acesta.
Cu privire la motivul de recurs care
vizează o nouă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului D.A.O. în
sensul majorării acesteia și înlăturării circumstanțelor atenuante judiciare
reținute în favoarea acestui inculpat, Înalta Curte constată că acesta este
nefondat.
Astfel, la stabilirea pedepsei
aplicate inculpatului s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.
72 C. pen., respectiv gradul concret de pericol social al infracțiunilor
săvârșite, împrejurările și modalitatea de săvârșire a faptelor, limitele de
pedeapsă prevăzute de lege, cât și circumstanțele personale (inculpatul a
recunoscut constant săvârșirea infracțiunii, era încadrat în muncă la momentul
arestării, nu este cunoscut cu antecedente penale), aspecte ce au condus la
stabilirea unei pedepse care, prin și mod de executare, este în măsură să
asigure atingerea scopurilor pedepsei astfel cum sunt prevăzute de art. 52 C.
pen.
În consecință, în cauză nu sunt
temeiuri care să justifice solicitarea parchetului în sensul înlăturării
circumstanțelor atenuante judiciare aplicate inculpatului D.A.O.
Față de aceste considerente, urmează
ca, în baza dispozițiilor art. 385
15
alin. (1) pct. 1 lit. b) din C.
proc. pen., să fie respins recursul declarat de parchet, ca nefondat.
În temeiul dispozițiilor art. 385
4
alin. (2) teza a II-a C. proc. pen., raportat la art. 369 C. proc. pen.,
urmează să se ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul D.A.O.
Se va deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului durata reținerii și arestării preventive.
Va fi obligat recurentul intimat
inculpat la plata cheltuielilor Judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei
penale nr. 33 din 18 ianuarie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a
penală și pentru cauze cu minori și familie, privind pe inculpatul D.A.O.
Ia act de retragerea recursului
declarat de inculpatul D.A.O. împotriva aceleiași decizii.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 18 martie 2004, la
9 iunie 2005.
Obligă recurentul inculpat la plata
cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9
iunie 2005.