ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5210/2005

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 89/ P din 11

martie 2005, Tribunalul Bihor a respins cererea formulată de condamnatul L.G.,

prin care a solicitat reabilitarea judecătorească de sub efectele pedepselor

de: 18 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 14/1983 a Tribunalului

Bihor, modificată prin decizia penală nr. 2219/1983 a Tribunalului Suprem,

redusă la 9 ani închisoare prin Decretul nr. 11/1988; 3 ani și 6 luni

închisoare aplicată prin sentința penală nr. 387/1989 a Judecătoriei Beiuș; un

an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 98/1997 a Judecătoriei Beiuș,

modificată prin decizia penală nr. 445/A/1997 a Tribunalului Bihor.

S-a reținut, în esență, că în cauză,

termenul de reabilitare judecătorească în cazul condamnărilor succesive ale

petentului, este cel prevăzut de lege pentru pedeapsa cea mai grea, adică de 7

ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei aplicate prin sentința

penală nr. 14/1983 a Tribunalului Bihor, așa cum a fost modificată prin decizia

penală nr. 2219/1983 a Tribunalului Suprem.

Întrucât data de la care începe să

curgă acest termen este data la care a luat sfârșit executarea ultimei pedepse

aplicată petentului, adică cea aplicată prin sentința penală nr. 98/1997 a

Judecătoriei Beiuș, s-a constatat că termenul de reabilitare judecătorească nu

s-a împlinit.

Curtea de Apel Oradea, secția penală

și pentru cauze cu minori, prin decizia penală nr. 92/ A din 3 mai 2005, a

respins, ca nefondat, apelul declarat de petent.

Condamnatul a declarat recurs.

Din examinarea lucrărilor dosarului,

rezultă, într-adevăr, că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.

135 C. proc. pen.

Astfel, instanța de apel a arătat,

în mod corect, în considerentele deciziei, că, în cazul pedepselor succesive,

cum este în speță, termenul de reabilitare se calculează în raport cu pedeapsa

cea mai grea, care este de 18 ani închisoare.

Drept urmare, termenul de

reabilitare pentru petent este cel prevăzut de art. 135 lit. c) C. pen., la

care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunțate, adică 9 ani, ceea ce

înseamnă că termenul de reabilitare are o durată de 27 ani.

Având în vedere că, înainte de a se

împlini termenul de reabilitare, a intervenit o nouă condamnare a

sus-numitului, la un an închisoare, prin sentința penală nr. 98/1997 a

Judecătoriei Beiuș, modificată prin decizia penală nr. 445/A/1997 a

Tribunalului Bihor, curgerea termenului de reabilitare menționat a fost

întreruptă și a început să curgă un nou termen, așa cum a motivat, în mod

corect, Curtea de Apel Oradea.

Pentru aceste considerente, urmează

a se constata că hotărârile atacate sunt legale și temeinice și, pe cale de

consecință, să fie respins recursul, ca nefondat cu obligarea recurentului la

cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționarul L.G. împotriva deciziei penale nr. 92/ A din 3 mai

2005 a Curții de Apel Oradea.

Obligă recurentul să plătească

statului suma de 80 RON (800.000 lei) cheltuieli judiciare, din care suma de 20

RON (200.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

15 septembrie 2005.