ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5513/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5513/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea adresată Curții de Apel
Suceava, reclamantul T.I. a chemat în judecată Autoritatea Națională a Vămilor,
prin Direcția Regională Vamală Iași, pentru ca instanța să dispună anularea
ordinului emis de pârâtă și obligarea acesteia să-l reîncadreze în funcția
arătată.
În motivarea cererii, a arătat
faptul că ordinul contestat a fost aplicat retroactiv și nu-i sunt aplicabile
dispozițiile prevăzute de O.U.G. nr. 92/2004, întrucât acestea se aplică numai
în privința funcționarilor publici care nu au fost reîncadrați potrivit Legii
nr. 161/2003.
A mai arătat faptul că beneficiază
de o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, conform căreia
beneficiază de o încadrare legală în funcția de inspector vamal principal, iar
pârâta nu a ținut cont de hotărârea invocată.
Curtea de Apel Suceava, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 232 din 22
iunie 2005, a respins acțiunea formulată, motivat de faptul că ordinul atacat a
fost emis cu respectarea dispozițiilor legale.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, reclamantul, criticând soluția pronunțată, întrucât în cadrul
autorității vamale s-a făcut reîncadrarea la 15 iulie 2003, în temeiul Legii
nr. 161/2003, iar reîncadrarea conform O.U.G. nr. 92/2004, trebuia efectuată
numai în cadrul instituțiilor/autorităților publice ce nu au efectuat această
reîncadrare potrivit Legii nr. 161/2003.
Totodată, a arătat faptul că în mod
greșit, pârâta a procedat la reîncadrarea sa, conform O.U.G. nr. 92/2004, retrogradându-l
din gradul profesional principal, în cel de asistent.
Recursul este nefondat.
Înalta Curte de Casație și Justiție,
analizând motivele invocate, în raport cu sentința atacată, materialul probator
și dispozițiile legale incidente în cauză, a constatat nefondat, recursul
formulat și urmează să-l respingă, pentru considerentele ce urmează.
Prin O.U.G. nr. 92/2004 au fost
reglementate drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici,
pentru anul 2005, urmărindu-se crearea premiselor pentru aplicarea din anul
2006, a sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici, crearea unei
ierarhizări pe categorii, clase și grade profesionale și salarizarea în raport
cu activitatea depusă, importanța și complexitatea atribuțiilor din fișa postului.
În conformitate cu prevederile art.
6 alin. (1) - (9) din O.U.G. nr. 92/2004, s-a dispus reîncadrarea
funcționarilor publici de execuție, în grade profesionale și trepte de
salarizare, în raport cu salarizarea pe care o aveau, potrivit O.U.G. nr. 82/2004,
privind unele măsuri în domeniul funcției publice.
De asemenea, prin art. 7 alin. (1) -
(9) din același act normativ, s-a prevăzut salarizarea funcționarilor publici
de conducere, în raport cu salarizarea pe care o aveau potrivit O.U.G. nr.
82/2004 și cu gradele profesionale și treptele de salarizare corespunzătoare
funcțiilor de conducere, la care se adaugă indemnizațiile de conducere.
Prin Ordinul nr. 77 din 26 ianuarie
2005, emis de șeful Autorității Naționale a Vămilor, s-a dispus, începând cu 1
ianuarie 2005, reîncadrarea funcționarilor publici din cadrul Direcției Vamale
Iași și birourile vamale subordonate, în funcțiile publice redate în dreptul
fiecăruia, beneficiind de salariile de bază corespunzătoare, potrivit anexei
care face parte din ordinul respectiv.
Astfel, reclamantul care, potrivit
O.U.G. nr. 82/2004, era salarizat pentru funcția publică de execuție, categoria
A, clasa III, gradul 1, a fost reîncadrat, potrivit O.U.G. nr. 92/2004, în
funcția publică de execuție inspector, clasa I, gradul profesional asistent,
treapta 1 de salarizare.
În conformitate cu dispozițiile
prevăzute de art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 92/2004, funcționarii publici de
execuție salarizați, potrivit O.U.G. nr. 82/2004, la categoria A, B sau C,
clasa III, gradul 1, se reîncadrează în gradul profesional „asistent” și
beneficiază de salariul de bază prevăzut în Anexele nr. I - IV, pentru funcția
publică de execuție deținută, gradul profesional „asistent”, treapta 1 de
salarizare.
Din actele și lucrările dosarului, Curtea
a constatat faptul că prin Ordinul nr. 77/2005, reîncadrarea și salarizarea
reclamantului s-a realizat în conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 6
alin. (3) din O.U.G. nr. 92/2004, actul administrativ fiind, deci, emis pe baza
și în executarea în concret a legii.
De altfel, Curtea Constituțională,
soluționând mai multe excepții de neconstituționalitate care au vizat
prevederile art. 6 din O.U.G. nr. 92/2004, a statuat că, atât încadrarea prin
lege, a diferiților funcționari publici, în anumite categorii, clase și grade
profesionale, cât și salarizarea conform acestei încadrări, nu reprezintă
drepturi fundamentale, care nu s-ar putea modifica pentru viitor, tot prin
lege, cum s-a întâmplat în cazul O.U.G. nr. 92/2004.
Curtea Constituțională a mai
precizat faptul că ține de opțiunea liberă a legiuitorului, încadrarea în
categorii, clase și grade profesionale, a funcționarilor publici, fără ca
aceasta să reprezinte o retrogradare.
Pentru aceste considerente, recursul
formulat va fi respins, sentința atacată va fi menținută, întrucât ordinul
atacat a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de T.I.
împotriva sentinței nr. 232 din 22 iunie 2005, a Curții de Apel Suceava, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 17 noiembrie 2005.