ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 242/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 22 decembrie 2004, reclamanta Ș.S., în contradictoriu cu Autoritatea Națională a Vămilor și cu Direcția Regională Vamală, a solicitat anularea Ordinului nr. 1519 din 29 noiembrie 2004, emis de Autoritatea Națională a Vămilor, ca fiind nelegal, precum și suspendarea aplicării acestuia, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a litigiului. În motivarea acțiunii sale, reclamanta a arătat că actul atacat a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, neputând fi abrogată prin acest ordin, decizia nr. 1266/2003 și repusă în vigoare decizia nr. 1163/2003.

De asemenea, reclamanta a arătat că prin același ordin au fost încălcate prevederile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, ordinul fiind lovit de nulitate absolută. Totodată, în opinia reclamantei, ordinul atacat încalcă dispozițiile art. 3 din Legea nr. 188/1999, în sensul că încalcă principiul stabilității funcției publice, precum și principiul conform căruia exercitarea funcției publice trebuie să se desfășoare în condiții de eficiență și eficacitate. În plus, arată reclamanta, prin emiterea acestui ordin, autoritatea vamală a retrogradat-o din nou după ce, prin decizia nr. 1266/2003, a fost repusă în funcția pe care o avea anterior și din care fusese retrogradată prin decizia nr. 1163/2003, fără să fie sancționată și fără ca pregătirea sa ca specialist, vechimea în muncă și avansarea pe scara profesională în cariera sa să justifice această retrogradare.

La data de 1 martie 2005, reclamanta și-a completat acțiunea, în sensul că solicită și constatarea încetării efectelor juridice a deciziei nr. 1163/2003, emisă de Directorul general al Direcției Generale a Vămilor; radierea din cartea sa de muncă a funcției publice de „inspector principal”, înscrisă în baza Ordinului nr. 1519/2004 și a mențiunii „prin sentința civilă nr. 4923 din 15 noiembrie 2004, se menține reîncadrarea în funcția de inspector principal, conform deciziei nr. 1163/2003”; obligarea pârâtei să o repună în funcția deținută anterior emiterii actului administrativ atacat, prin operarea în statele de funcții și de personal existente până la data de 1 ianuarie 2005, a funcției publice consilier A.I.2 - consilier superior și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 149 din 26 aprilie 2005, a admis în parte acțiunea, a anulat Ordinul nr. 1519/2004, în ceea ce o privește pe reclamantă și a obligat pârâta, să o reîncadreze pe funcția de consilier superior A.I/2, începând cu 15 iulie 2003. Instanța de fond a respins cererea, pentru constatarea nulității deciziei nr. 1163/2003 și a respins acțiunea față de pârâta Direcția Regională Vamală Interjudețeană Timișoara, pentru lipsa calității procesuale pasive. Totodată, a obligat pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, în sumă de 15.000.000 lei și a declinat competența soluționării cererii privind radierile din carnetul de muncă, în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Pentru a se pronunța în sensul arătat, instanța de fond a reținut, în esență, că prin ordinul atacat au fost încălcate dispozițiile Legii nr. 24/2000, republicată și cele ale Legii nr. 188/1999, iar reclamanta a fost practic retrogradată în mod nejustificat. Totodată, s-a reținut că sentința civilă nr. 4923/2004 a Tribunalului București, nu este opozabilă reclamantei. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală Timișoara, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, Autoritatea Națională a Vămilor susține că soluția instanței de fond este greșită, în raport cu dispozițiile Legii nr. 161/2003 și cu hotărârile judecătorești prin care au fost anulate deciziile nr. 1264, nr. 1265 și nr. 1266/2003, precum și a sentinței civile nr. 4923 din 15 noiembrie 2004, a Tribunalului București, secția a VIII-a litigii de muncă și conflicte de muncă, prin care s-a admis acțiunea S.N.V.R., prin care a fost obligată Autoritatea Națională a Vămilor, să opereze în statele de funcții de personal și în carnetele de muncă, gradele profesionale stabilite ca urmare a primei reîncadrări (operare care să fie făcută în conformitate cu Legea nr. 161/2003, pentru toți funcționarii publici).

Examinând cauza, în raport cu toate criticile aduse soluției instanței de fond, cu probatoriul administrat și cu dispozițiile legale incidente pricinii și prin prisma dispozițiilor art. 304 1 C. proc. civ., se constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Astfel, Curtea reține că prima reîncadrare în funcție publică a reclamantei a avut loc prin decizia nr. 1163 din 15 iulie 2003, care a fost ulterior revocată prin decizia nr. 1266 din 14 august 2003, prin acest ultim act acordându-i-se gradul de inspector expert vamal, consilier superior.

Decizia nr. 1266/2003, emisă de pârâtă, a fost anulată integral prin hotărâri judecătorești rămase irevocabile, instituindu-se, astfel, obligația pârâtei de a anula toate deciziile individuale emise în baza actelor administrative sus-menționate și de a reîncadra pe toți funcționarii publici din cadrul autorității vamale, nu numai pe cei care s-au adresat justiției, conform prevederilor Legii nr. 161/2003. Așadar, nelegalitatea deciziei în baza căreia reclamanta a fost reîncadrată, fiind stabilită prin hotărâre judecătorească, pârâta a procedat în mod justificat la emiterea ordinului în litigiu, având în vedere și sentința nr. 4923/2004, a Tribunalului București. Prin această ultimă hotărâre judecătorească a fost admisă cererea S.N.V.R.

și s-a dispus obligarea Autorității Naționale a Vămilor să opereze în statele de funcții și de personal și în carnetele de muncă, gradele profesionale stabilite ca urmare a reîncadrării profesionale efectuate în baza și cu respectarea Legii nr. 161/2003. Așadar, Curtea reține că ordinul atacat a fost legal emis în executarea unor hotărâri judecătorești prin care s-a revenit la reîncadrarea funcționarilor publici din cadrul autorității vamale, efectuate anterior datei de 15 iulie 2003, neputându-se reține că prin respectarea criteriilor profesionale și a punctajelor prevăzute de Legea nr. 161/2003, s-a ajuns la retrogradarea reclamantei, cât timp însuși actul prin care s-a stabilit gradul expert vamal, consilier A.I 2, a fost anulat prin hotărâre judecătorească irevocabilă.

În raport cu cele expuse mai sus, în urma admiterii recursului, Curtea va casa sentința și va respinge acțiunea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta Direcția Regională Vamală Timișoara, în numele și pentru pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, împotriva sentinței civile nr. 149 din 26 aprilie 2005 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și în fond, respinge acțiunea formulată de Ș.S. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2006.