ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1981/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1981/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la
7 martie 2003, la Tribunalul Giurgiu, SC S.R. SRL Giurgiu a formulat
contestație împotriva deciziei nr. 22 din 13 februarie 2003, emisă de Direcția
Generală a Finanțelor Publice Giurgiu și a actelor constatatoare nr. 49 - 82,
încheiate de Direcția Generală a Vămilor - Direcția Regională Vamală
Interjudețeană București.
În motivare, contestatoarea
a arătat că în perioada octombrie 2000 - iunie 2001 a importat mărfuri în regim
de perfecționare activă cu suspendare, import acordat conform autorizației nr.
3338 din 1 iunie 2000, cu depunerea declarațiilor vamale, și că în luna
noiembrie 2002, Biroul Vamal de Control și Vămuire a Frontierei Giurgiu a
efectuat un control, vizând modul de încheiere al operațiunilor. În urma acestui
control s-a reținut încheierea în totalitate a operațiunilor suspensive și s-au
stabilit sancțiuni pecuniare, fără, însă, a se avea în vedere că la data
finalizării controlului, reprezentanții SC S.R. SRL nu au fost în măsură să
prezinte documente justificative, dar acestea au fost prezentate ulterior
controlului.
Astfel, s-a stabilit în
sarcina contestatoarei, obligația de plată a sumei de 3.195.079.995 lei
reprezentând taxe vamale, comisioane de plată și T.V.A., deși suma datorată era
de 1.638.611.011 lei.
Prin sentința nr. 79/CA din
3 noiembrie 2003, Tribunalul Giurgiu a admis contestația formulată de SC S.R.
SRL Giurgiu și a anulat în parte actele constatatoare încheiate de Direcția
Generală a Vămilor - Biroul Vamal Giurgiu.
Împotriva acestei sentințe
au declarat recurs, Direcția Generală a Finanțelor Publice Giurgiu și
Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală București,
criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.
civ.
Prin decizia nr. 1962 din 14
mai 2004, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios
administrativ, în camera de consiliu, potrivit dispozițiilor art. 308 C. proc.
civ., a luat în examinare admisibilitatea în principiu a recursurilor și ca
urmare, a respins, ca tardiv formulat, recursul declarat de Autoritatea
Națională a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală București, împotriva
sentinței civile nr. 79/CA din 3 noiembrie 2003, a Tribunalului Giurgiu și a
admis în principiu, recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice
Giurgiu.
Mai înainte, însă, de a
exercita controlul judiciar asupra motivelor recursului declarat de Direcția
Generală a Finanțelor Publice Giurgiu, Înalta Curte de Casație și Justiție
constată că revine Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios
administrativ și fiscal, competența judecării recursului de față, având în
vedere dispozițiile art. 299 alin. (3) C. proc. civ.
Ca urmare, recursul va fi
trimis, spre soluționare, instanței imediat superioare celei care a pronunțat
sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite, spre competentă soluționare,
Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și
fiscal, recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului
Giurgiu, împotriva sentinței civile nr. 79/CA din 3 noiembrie 2003 a
Tribunalului Giurgiu.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 martie 2005.