ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 368/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 368/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față,
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1277 din 27
septembrie 2005, Tribunalul București a respins, ca nefondată, cererea de
întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul U.I., cu motivarea
că boala de care suferă condamnatul poate fi tratată și în rețeaua A.N.P.
Curtea de Apel București, prin
decizia penală nr. 853 din 4 noiembrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul
condamnatului arătând că în mod temeinic instanța de fond a apreciat că acesta
nu suferă de afecțiuni care să îl pună în incapacitatea executării pedepsei așa
încât să fie incidente dispozițiile art. 453 alin. (1) C. proc. pen.
Împotriva deciziei a declarat recurs
inculpatul care susține că suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de
a executa pedeapsa.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 455 raportat la art. 453
alin. (1) lit. a) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi
întreruptă în cazul când se constată pe baza unei expertize medico-legale că
cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa.
Din raportul de primă expertiză
medico-legală nr. A1/10.027/2004 din 24 ianuarie 2005 al I.N.M.L. Mina Minovci
rezultă că petentul prezintă diagnosticul:
1) Secțiune veche de nerv ulnar în
1/3 inferioară a antebrațului drept cu indicație chirurgicală fără caracter de
urgență și
2) Tulburare de personalitate de tip
antisocial.
Raportul concluzionează în sensul că
patologia condamnatului poate fi tratată în rețeaua sanitară a A.N.P. și nu se
află în imposibilitatea executării pedepsei.
Suplimentul la expertiză efectuat și
finalizat la 19 septembrie 2005 după reluarea ciclului procesual al cauzei
concluzionează în același sens cu observația că intervenția chirurgicală nu are
caracter de urgență și poate fi asigurată în rețeaua sanitară a A.N.P. cu
acordul pacientului.
Așa fiind, hotărârile atacate sunt
legale și temeinice, astfel că potrivit art. 385
15
pct. 1 lit. b) C.
proc. pen., recursul va fi respins, ca nefondat, cu obligarea recurentului la
cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul U.I. împotriva deciziei penale nr. 853 din 4 noiembrie
2005 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de
100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
20 ianuarie 2006.