ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 6036/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub dosar nr. 7054/2004 reclamanta SC A.H.I. SRL Brad a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta SC R. SA București să se constate că rezilierea unilaterală de către pârâtă în data de 25 martie 2004 a contractului de aprovizionare încheiat între părți la data de 18 ianuarie 2002 este lovită de nulitate, fiind făcută abuziv și cu rea credință și să fie obligată pârâta să execute în continuare acest contract. Prin sentința nr. 2190/ CA din 6 octombrie 2004 a fost admisă acțiunea reclamantei, astfel cum a fost formulată, cu motivarea că nu s-a făcut dovada că reclamanta ar fi livrat pârâtei marfă necorespunzătoare calitativ și cu întârziere, fapte care să o îndrituiască pe pârâtă să constate reziliat de plin drept contractul.

Împotriva sentinței a declarat apel pârâta SC R. SA București, care i-a adus critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând schimbarea acesteia în sensul respingerii acțiunii reclamantei. În dezvoltarea motivelor de apel, a susținut în esență că în cauză s-a făcut dovada executării necorespunzătoare și parțiale a obligațiilor contractuale de către reclamantă, fapt ce determină rezilierea de plin drept a contractului, conform pactului comisoriu stipulat în convenție. În acest sens instanța a făcut o greșită apreciere a probelor și nu s-a pronunțat asupra apărărilor pârâtei.

Totodată, în fața instanței de apel și prin concluziile scrise depuse, pârâta apelantă a invocat în apărare împrejurarea că reclamanta este lipsită de interes în cauză, întrucât contractul ce face obiectul litigiului a expirat la data de 18 ianuarie 2005. Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 33/ A din 18 februarie 2005 admite apelul declarat de pârâtă, schimbă în tot sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantă. Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs în termen legal, motivat și timbrat, reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că decizia atacată este lipsită de temei legal, a fost dată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii și fără pronunțarea asupra probelor hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.

Recurenta susține că atât pârâta cât și instanța de fond au interpretat greșit limitele impuse de pactul comisoriu, neținând seama de data clară a primirii comenzii precum și numărul de zile de întârziere la livrare, la fel și în ceea ce privește art. 10 lit. b) din contract, care stabilește a doua situație de intervenție a pactului comisoriu expres, respectiv atunci când „vânzătorul livrează produsul care nu îndeplinește condițiile de calitate stabilite de producător”, instanța omițând să se pronunțe asupra dovezilor aduse de reclamanta recurentă privind calitatea motorinei respectiv adresa de la beneficiar, că aceasta întrunește parametrii de calitate. În consecință, recurenta reclamantă, în temeiul art. 304 pct. 9 și 10 C. proc.

civ., solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, în sensul respingerii apelului pârâtei și menținerii sentinței civile nr. 2190/CA/2004 a Tribunalului Hunedoara, ca fiind temeinică și legală. Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente. Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente speței, rezultă că instanța de apel a interpretat în mod corect și judicios actul juridic dedus judecății și probatoriile administrate în cauză, pronunțând o hotărâre temeinică și legală care nu poate fi reformată prin recursul declarat de reclamantă.

Astfel, conform art. 10 din contract, beneficiarul, pârâta, este îndreptățit să rezilieze contractul de plin drept, fără a fi necesară intervenția instanței de judecată, pe baza notificării prealabile, în situația în care vânzătorul, în speță reclamanta, nu și-a îndeplinit în totalitate sau parțial obligațiile sale și în special când vânzătorul depășește cu 5 zile lucrătoare termenul limită de execuție a obligației contractuale, când vânzătorul livrează produsul care nu îndeplinește condițiile de calitate stabilite de producător și când vânzătorul devine insolvabil. Intimata pârâtă a făcut dovada că a notificat-o pe recurenta reclamantă cu adresa din 18 martie 2004 că a decis rezilierea contractului la data de 25 martie 2004, pentru livrări cu întârziere și incomplete.

Critica recurentei că instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală, cu interpretarea greșită a legii și fără a analiza probatoriile administrate în cauză este neîntemeiată întrucât instanța de apel a reținut în mod corect situația de fapt dedusă judecății și probatoriile administrate în cauză, rezilierea contractului intervenind de plin drept pentru nerespectarea obligațiilor contractuale de către recurentă, menționate mai sus, care a efectuat livrări „haotice”, cu nerespectarea termenelor și a condițiilor de cantitate și calitate, aceasta recunoscând că făcea livrări „din proprie inițiativă”, iar nu conform comenzilor. Nici cea de a doua critică nu este întemeiată în sensul că instanța de apel nu a interpretat corect limitele impuse de pactul comisoriu, precum și în ceea ce privește lit. b) din art. 10 din contract și nepronunțarea instanței asupra dovezii aduse de reclamantă privind calitatea motorinei.

Instanța de apel a reținut corect că prin actul adițional la contractul de aprovizionare din 18 ianuarie 2002 s-a prevăzut că orice livrare trebuie efectuată de reclamantă în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii comenzii. Ori, din actele dosarului, rezultă că reclamanta nu și-a îndeplinit această obligație corespunzător, efectuând livrări haotice. Cu privire la critica referitoare la a doua situație de intervenție a pactului comisoriu expres, respectiv vânzătorul (în speță recurenta) livrează produsul care nu îndeplinește condițiile de calitate stabilite de producător, va fi respinsă ca neîntemeiată întrucât din probele administrate în cauză, înscrisuri și martori, analizate de instanță, rezultă că transportul efectuat la data de 6 martie 2004 (motorina) nu a corespuns calitativ, încălcându-se art. 4 din contract, astfel că rezilierea contractului a operat de drept potrivit pactului comisoriu expres prevăzut la art. 10 din contractul de aprovizionare.

Pentru cele ce preced, Curtea, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC A.H.I. SRL Brad, împotriva deciziei nr. 33/ A din 18 februarie 2005 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2005.