ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3413/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la

21 august 2002, reclamantul F.J. a chemat în judecată A.N.Î.M.M.C. București

(fostul Minister pentru Industriile Mici și Mijlocii București) și SC A. SRL

Târnăveni, solicitând anularea parțială a certificatului de atestare a

dreptului de proprietate, seria M.03 nr. 0073 din 4 martie 1993, emis în

favoarea acesteia din urmă, pentru 686 mp teren, din totalul de 9.106,54 mp;

anularea încheierii intabulării acestui drept de către SC A. SRL, cu C.F. nr.

350 și în fine, obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii sale,

reclamantul a arătat că este unicul moștenitor al numiților F.B. și F.L., care

aveau în proprietate tabulară, terenul în discuție, pierdut ulterior ca efect

al naționalizării făcute în baza Decretului nr. 92/1950.

Prin sentința civilă nr. 322

din 18 septembrie 2003, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins acțiunea,

constatând lipsa calității procesuale active a reclamantului.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, reclamantul F.J., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Recurentul a invocat

omisiunea instanței de fond, de a se pronunța asupra excepției necompetenței

sale materiale, față de obiectul cauzei, așa cum a fost precizat cu încheierea

de ședință din 12 mai 2003.

A mai susținut că în mod

greșit s-a reținut lipsa calității sale procesuale active, fiind depuse în

acest sens, actele de stare civilă necesare.

Recursul nu este fondat.

La 21 august 2002,

reclamantul a învestit Judecătoria Târgu Mureș, cu acțiune în anularea

certificatului de atestare seria M.03 nr. 0073/1993, pentru anularea încheierii

de intabulare.

Cu toate acestea, la 28

octombrie 2002 și, respectiv, 4 decembrie 2002, același reclamant, prin avocat,

a invocat excepția necompetenței materiale a judecătoriei față de obiectul

acțiunii privind anularea certificatului de atestare .

Prin sentința civilă nr.

1268 din 4 decembrie 2002, Judecătoria Târgu Mureș a admis excepția și a

declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Târgu

Mureș, având în vedere dispozițiile art. 3 pct. 1 C. proc. civ., reținând în

același timp, caracterul de act administrativ al actului contestat.

În fața instanței de

contencios a Curții de Apel Târgu Mureș, reclamantul a confirmat competența

acesteia în soluționarea cererii sale, pentru ca apoi la 12 mai 2003, să invoce

competența Tribunalului Mureș.

Or, cum în cauză, în mod

constant s-a solicitat anularea certificatului de atestare a dreptului de

proprietate, seria M.03 nr. 0073/1993, emis de Ministerul Comerțului, legal și

temeinic s-a considerat corect învestită, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția de

contencios administrativ, actul contestat fiind emis în cadrul unei proceduri

speciale, reglementată de H.G. nr. 834/1991, de o autoritate centrală a administrației

de stat, ca act de autoritate în temeiul dispozițiilor Legii nr. 29/1990.

În ce privește lipsa

calității procesuale active, cum în fața instanței de fond, reclamantul nu a

putut produce dovezi în acest sens, certificatul de moștenitor de calitate fiind

depus doar în faza recursului, soluția Curții de Apel Târgu Mureș urmează a fi

apreciată ca fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de F.J. împotriva sentinței civile nr. 322 din 18 septembrie 2003 a Curții de

Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 31 mai 2005.