ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3413/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 21 august 2002, reclamantul F.J. a chemat în judecată A.N.Î.M.M.C. București (fostul Minister pentru Industriile Mici și Mijlocii București) și SC A. SRL Târnăveni, solicitând anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, seria M.03 nr. 0073 din 4 martie 1993, emis în favoarea acesteia din urmă, pentru 686 mp teren, din totalul de 9.106,54 mp; anularea încheierii intabulării acestui drept de către SC A. SRL, cu C.F. nr. 350 și în fine, obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că este unicul moștenitor al numiților F.B.

și F.L., care aveau în proprietate tabulară, terenul în discuție, pierdut ulterior ca efect al naționalizării făcute în baza Decretului nr. 92/1950. Prin sentința civilă nr. 322 din 18 septembrie 2003, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins acțiunea, constatând lipsa calității procesuale active a reclamantului. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul F.J., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Recurentul a invocat omisiunea instanței de fond, de a se pronunța asupra excepției necompetenței sale materiale, față de obiectul cauzei, așa cum a fost precizat cu încheierea de ședință din 12 mai 2003. A mai susținut că în mod greșit s-a reținut lipsa calității sale procesuale active, fiind depuse în acest sens, actele de stare civilă necesare.

Recursul nu este fondat. La 21 august 2002, reclamantul a învestit Judecătoria Târgu Mureș, cu acțiune în anularea certificatului de atestare seria M.03 nr. 0073/1993, pentru anularea încheierii de intabulare. Cu toate acestea, la 28 octombrie 2002 și, respectiv, 4 decembrie 2002, același reclamant, prin avocat, a invocat excepția necompetenței materiale a judecătoriei față de obiectul acțiunii privind anularea certificatului de atestare . Prin sentința civilă nr. 1268 din 4 decembrie 2002, Judecătoria Târgu Mureș a admis excepția și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, având în vedere dispozițiile art. 3 pct. 1 C. proc. civ., reținând în același timp, caracterul de act administrativ al actului contestat.

În fața instanței de contencios a Curții de Apel Târgu Mureș, reclamantul a confirmat competența acesteia în soluționarea cererii sale, pentru ca apoi la 12 mai 2003, să invoce competența Tribunalului Mureș. Or, cum în cauză, în mod constant s-a solicitat anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, seria M.03 nr. 0073/1993, emis de Ministerul Comerțului, legal și temeinic s-a considerat corect învestită, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția de contencios administrativ, actul contestat fiind emis în cadrul unei proceduri speciale, reglementată de H.G. nr. 834/1991, de o autoritate centrală a administrației de stat, ca act de autoritate în temeiul dispozițiilor Legii nr. 29/1990.

În ce privește lipsa calității procesuale active, cum în fața instanței de fond, reclamantul nu a putut produce dovezi în acest sens, certificatul de moștenitor de calitate fiind depus doar în faza recursului, soluția Curții de Apel Târgu Mureș urmează a fi apreciată ca fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de F.J. împotriva sentinței civile nr. 322 din 18 septembrie 2003 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 mai 2005.