ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3860/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3860/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
La data de 15 februarie 2001,
reclamanții SC C.C.C.F. SA București și sucursala G.Ș.D.P. Cluj, au chemat în
judecată SC A. SA Cluj și SC E. SA Cluj, pentru ca prin hotărârea ce se va
pronunța în cauză, instanța de judecată să dispună obligarea pârâtelor să
respecte servitutea naturală de vedere și să nu tulbure folosința pașnică a
imobilului S.A., proprietatea reclamanților, prin edificarea de construcții
care nu permit iluminarea și ventilația naturală a imobilului.
Totodată, reclamanții au solicitat
ca pârâții să fie obligați la desființarea construcțiilor existente, prin
extinderea și supraetajarea H.A.M., sau să încuviințeze desființarea acestor
construcții pe cheltuiala pârâților.
În motivarea cererii reclamanții au
arătat că pârâții au început, în ianuarie 2001, lucrări de supraetajare a halei
menționate.
Această construcție, odată
edificată, îngrădește servitutea de vedere a reclamanților, impunându-se
iluminarea și ventilarea artificială a birourilor situate spre hală, pe toată
durata zilei.
Totodată, construcția menționată va
produce reclamanților și alte daune, cu referire la majorarea cheltuielilor cu
iluminatul și ventilația, precum și cu privire la condițiile de muncă ale
personalului.
Ulterior, acestea au mai invocat și
scăderea valorii de circulație a imobilului, din motivele arătate și au
solicitat dezdăunarea, prin obligarea pârâților la plata sumei de 50.000.000
lei.
Pârâtele au formulat cerere
reconvențională, solicitând obligarea reclamantelor la obturarea ferestrelor de
vedere deschise spre proprietatea acestora.
Prin întâmpinare au solicitat
respingerea acțiunii, arătând că lucrările de supraetajare s-au efectuat în
temeiul autorizației legal emise.
În urma efectuării expertizei,
reclamantele și-au precizat pretenția la 1.592.687.793 lei, reprezentând scăderea
valorii de circulație a imobilului.
Prin sentința nr. 8627 din 8
octombrie 2003, Judecătoria Cluj-Napoca, a respins cererea modificată, a luat
act că reclamanta SC C.C.C.F. SA București, a renunțat la judecarea capătului
de cerere privind demolarea construcției și că ambele reclamante au renunțat la
judecarea cererii reconvenționale.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii delictuale,
reclamantele neprobând nici o culpă a pârâților, care au edificat construcția
în baza autorizației de construire, la rându-i eliberată în baza planului de
urbanism.
Curtea de Apel Cluj, secția civilă,
prin decizia nr. 1967/A/2004 din 10 septembrie 2004, a admis apelul declarat de
reclamantele menționate împotriva hotărârii primei instanțe și a schimbat în
parte sentința atacată, în sensul că a admis acțiunea precizată și a obligat
pârâta SC A. SA Cluj Napoca să plătească 1.592.687.793 lei, reclamantei SC C.C.C.F.
SA, reprezentând diminuarea valorii de circulație a imobilului proprietatea
acesteia, precum și 1.955.944 lei reprezentând despăgubiri periodice lunare,
începând cu data de 12 iunie 2002, pe toată durata construcției edificate de SC
E. SRL Cluj.
Prin aceeași decizie, acțiunea față
de pârâta II a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
control judiciar a reținut că pârâta nu a respectat distanța de 160 cm dintre
construcții, stabilită prin autorizație, așa că sunt îndeplinite condițiile
răspunderii civile delictuale.
Pentru stabilirea cuantumului
valoric al daunelor reclamate, instanța de apel a avut în vedere raportul de
expertiză, necontestat de părți sub acest aspect.
Împotriva acestei din urmă hotărâri
pârâții SC A. și SC E. SRL au declarat recurs, întemeiat pe art. 304 pct. 8, 9
și 10 C. proc. civ.
S-a susținut că supraetajarea
clădirii a fost realizată în temeiul autorizației de construire, necontestată
de reclamante și că nu s-a făcut dovada nerespectării distanței dintre cele
două proprietăți, din culpa pârâtelor.
În concluzie, pârâtele au solicitat
admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii
apelului declarat de reclamante împotriva hotărârii primei instanțe.
Recursul este fondat, pentru
considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 998 C. civ.,
răspunderea civilă delictuală intervine atunci când prin fapta păgubitoare se
încalcă o obligație prevăzută de lege.
În cauză se invocă o răspundere
civilă delictuală directă a pârâtelor care, în toate cazurile este una
subiectivă, întemeiată pe culpa celui chemat să răspundă.
În cauză edificarea construcției a
avut loc în baza autorizației de construire emisă în baza legii și, ca atare,
nici nu s-a solicitat anularea acesteia.
Prin procesul verbal de inspecție
din 10 octombrie 2002, I.S.C. – I.T.C. (dosarul de fond) confirmă executarea
lucrărilor conform avizelor.
Nu s-a putut stabili nici prin acest
proces verbal, nici prin expertiza efectuată în cauză că nerespectarea
distanței de 160 cm dintre construcții se datorează pârâtelor, prin schimbarea
amplasamentului.
De altfel, edificatele privesc
supraetajarea halei existente și, neputându-se stabili hotarul dintre cele două
proprietăți, nu se poate stabili nici care dintre proprietarii inițiali au
orientat construcțiile mai aproape de hotar.
Ca atare, nefiind îndeplinite,
cumulativ, condițiile răspunderii civile delictuale, cu referire la fapta
ilicită și vinovăție, în mod greșit instanța de control s-a pronunțat în sensul
angajării răspunderii delictuale a pârâtelor, decizia dată în cauză fiind
supusă cazului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocat
de recurente.
În consecință, pentru considerentele
ce preced, Curtea va admite recursul și va modifica decizia atacată, în sensul
că va respinge apelul declarat de reclamante împotriva hotărârii primei instanțe,
pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtele
SC A. SA Cluj Napoca și SC E. SRL, împotriva deciziei civile nr. 1967/ A din 10
septembrie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, pe care o modifică în
sensul că respinge apelul declarat de reclamanta SC C.C.C.F. SA București, filiala
D.P. Cluj, împotriva sentinței civile nr. 8627 din 8 octombrie 2003 a
Judecătoriei Cluj Napoca. Obligă pe intimata SC C.C.C.F. SA București, filiala
D.P. Cluj la 61.474.377 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,
astăzi 23 iunie 2005.