ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3822/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 30

din 13 ianuarie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat

inculpata F.M., la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de

droguri prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 74 lit. a) C. pen.

A dedus din pedeapsă arestul

preventiv executat de la 20 martie 2003 și până la 19 iunie 2003 și în baza art.

350 C. proc. pen., a dispus arestarea inculpatei.

A constatat că în cursul

analizelor de laborator a fost consumată cantitatea de 0,031 gr. heroină.

Pentru a hotărî astfel,

prima instanță a reținut următoarele:

În seara de 20 martie 2003,

organele de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de

Justiție, secția de Combatere a Criminalității Organizate și Antidrog și

ofițeri din cadrul I.G.P. – Direcția Generală de Combatere a Crimei Organizate

și Antidrog s-au deplasat la locuința inculpatei F.M., în vederea realizării

procedurii de surprindere în flagrant a traficanților de droguri.

Conform planului acțiunii,

colaboratorul V. a intrat în locuința M.F., solicitându-i inculpatei o „bilă”

de heroină și oferindu-i cele menționate suma de 300.000 lei. Inculpata a fost

de acord cu solicitarea lui V., dându-i acestuia o „bilă” de heroină, cantitate

de drog pe care, imediat, colaboratorul V., i-a dat-o investigatorului acoperit

R.

Imediat după realizarea

acestei „tranzacții”, organele de poliție din cadrul I.G.P. – Direcția Generală

de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog au intervenit și au efectuat o

percheziție domiciliară în locuința inculpatei, iar pe holul de intrare în

imobil s-au găsit „într-o spărtură din zid două folii din plastic transparent,

tăiate circular, asemănătoare cu cele utilizate pentru confecționarea dozelor

de heroină”. De altfel, în curtea imobilului în care locuiau soții F. (M. și C.)

au fost găsite mai multe seringi de unică folosință.

Investigatorul acoperit R.

cât și colaboratorul acestuia V., au fost audiați, amândoi precizând modul în

care F.M. i-a oferit lui V. o „bilă” de heroină, cantitatea de droguri fiind

predată imediat investigatorului acoperit.

Conform raportului de

constatare tehnico-științifică nr. 362315 din 20 martie 2003, „bila” traficată

de inculpat reprezintă 0,031 grame heroină, iar cele două folii din material

plastic, de asemenea, au evidențiat urme de heroină.

Inculpata nu a recunoscut

săvârșirea infracțiunii și a susținut că nu a oferit sau vândut droguri vreunei

persoane.

Instanța a avut în vedere

declarațiile investigatorului sub acoperire R., a colaboratorului V. declarația

martorei A.M.P. dată în cursul urmăririi penale, procesul verbal de constatare

a infracțiunii flagrante și raportul de constatare tehnico-științifică.

Împotriva sentinței a

declarat apel inculpata care a criticat-o ca fiind nelegală și netemeinică și a

solicitat casarea ei și achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat

la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Prin decizia nr. 155/ A din

2 martie 2005 pronunțată de secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și

familie de la Curtea de Apel București apelul a fost respins ca nefondat.

Nemulțumită și de această

hotărâre, inculpata a atacat-o cu recurs.

Recursul nu a fost motivat,

iar inculpata prezentă la termenul de judecată din 10 mai 2005 a solicitat

acordarea unui termen pentru ca să-și angajeze un apărător, lucru pe care nu

l-a făcut și nici nu s-a mai prezentat la termenul de astăzi 21 iunie 2005.

Având în vedere dispozițiile

art. 385

10

alin. (1) C. proc. pen., Curtea, analizând decizia ținând

seama de dispozițiile art. 385

10

alin. (2) C. proc. pen., constată

că recursul este nefondat.

Din actele și lucrările

aflate la dosarul cauzei instanțele au reținut că, la 20 martie 2005, în baza

autorizației pentru folosirea investigatorilor acoperiți și autorizației pentru

procurarea de droguri, substanțe chimice și precursori emisă de procuror,

investigatorul acoperit R. l-a însoțit pe colaboratorul V. la locuința ocupată

de inculpată și soțul acesteia din București. Aici, colaboratorul V. a intrat

și în schimbul sumei de 300.000 lei a primit de la inculpată o bilă de heroină.

După predarea bilei de

heroină, operațiune supravegheată de procuror, s-a efectuat percheziția

domiciliară, iar în locuință, în partea dreaptă a ușii de acces, într-o

spărtură din zid au fost găsite două folii din plastic transparent, tăiate

circular, asemănătoare celor în care se introduc dozele de heroină. Constatarea

tehnico-științifică a evidențiat pe aceste folii urme de heroină.

La stabilirea vinovăției

inculpatei a fost avută în vedere și declarația martorei P.A.M., consumatoare

de droguri, care a intrat în locuința familiei F. în timpul efectuării

percheziției. Martora audiată a declarat că scopul venirii în acel loc a fost

acela de a-și recupera un sacou de piele, amanetat cu câteva zile mai devreme

și că în repetate rânduri a cumpărat heroină de la M. și C.F.

Confruntată cu inculpata,

martora a susținut în continuare că a cumpărat în repetate rânduri heroină de

la inculpată.

Declarația martorei dată în

cursul cercetării judecătorești când a revenit și a susținut că nu a cumpărat

droguri de la F.M. și că a amanetat haina de piele luând împrumut 300.000 lei

cu trei zile mai înainte de 20 martie 2003 de la mama inculpatei pentru a

cumpăra droguri, a fost înlăturată ca nesinceră. S-a avut în vedere declarația

inițială că a amanetat haina inculpatei F.M. de la care a cumpărat droguri

pentru ca ulterior în încercarea de a o disculpa pe inculpată să susțină că a

amanetat haina de piele mamei inculpatei, scopul fiind cumpărarea de droguri.

Hotărârile pronunțate fiind

legale și temeinice recursul urmează a fi respins în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpata F.M. împotriva deciziei penale nr. 155/ A din 2

martie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu

minori și familie.

Obligă pe recurenta

inculpată la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 21 iunie 2005.