- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 15 iunie 2006
- Stat pârât
- UKR
- Articole
- Articolul 6, Articolul 13, Articolul 1 din Protocolul 1
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
- Încălcare — Articolul 13
- Încălcare — Articolul 1 din Protocolul 1
- Restul cererii — inadmisibil
- Prejudiciu material
- Pecuniary and non-pecuniary damage - financial awards
- Cheltuieli de judecată
Mikhaylova și alții împotriva Ucrainei
Traducere în română Auto
A cincea secțiune CAUZĂ DE MIKHAYLOVA ȘI ALȚII v. UKRAINE (Depunerea nr. 16475/02) HOTĂRÂREA STRASBOURG 15 iunie 2006 FINAL 23/10/2006 Această hotărâre va deveni finală în circumstanțele prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Acesta poate fi supusă revizuirii editoriale.
În cazul Mikhaylova și alții v. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), ședința ca Cameră compusă din: Președintele Lorenzen, dna Botoucharova Butkevych, dna Tsatsa-Nikolovska Maruste Borrego Borrego, dna Jaeger, judecători și dna C. Westerdiek, grefierul Secțiunei, care a deliberat în privat la 22 mai 2006, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a fost originar dintr-o cerere (n. 16475/02) împotriva Ucrainei depusă în fața Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de 16 cetățeni ucraineni: dna Zoya Petrovna Mikhaylova, dna Anna Vasilyevna Didorchuk, dna Klavdiya Grigorievna Khodakova, dna Tatyana Alekseyevna Bondarenko, dna Yelena Mikhaylovna Vaskevich, dna Anna Nikolayevna Shandurskaya, Yelena Nikolayevna Khlusevich, Galina Vasilievna Savchenko, Aleksandr Petrovich Gaydachuk, Vladimir Vasilievich Ostapenko, Nikolay Nikolayevich Litvinov, Nikolay Nikolayevich Vaypan, Nikolay Ivanovich Starodubets, Yelena Anatolievna Zavina, Tofik Kadyr Ogly Ibragimov, Lyusya Ivanovna Ibragimov („pensele”) la 26 martie 2002. Reclamanții au fost reprezentați de dl Igor Petrovich Pogasiy.
Guvernul ucrainean (“Guvernul”) au fost reprezentați de agentii lor, dna Z.Bortnovska, dna V.Lutkovska și dl Y.Zaytsev. La 24 octombrie În conformitate cu dispozițiile articolului 29 § 3 din Convenție, Curtea a hotărât să examineze meritele cererii în același timp cu admisibilitatea acesteia.
La 1 aprilie 2006, Curtea a schimbat compoziția secțiunilor sale (art. 25 § 1). CIRCUMSTĂRILE CAUZULUI Zoya Petrovna Mikhailova s-a născut în 1944. Dna Anna Vasilievna Didorchuk s-a născut în 1955. Dna Klavdiya Grigorievna Khodakova și dna Galina Vasilievna Savchenko s-au născut în 1951. dna Tatyana Aleksievna Bondarenko s-a născut în 1950. Yelena Mikhaylovna Vaskevich s-a născut în 1961. Dna Anna Nikolayevna Shandurskaya și dna Yelena Nikolayevna Khlusevich s-au născut în 1962. Dl Aleksandr Petrovich Gaydachuk s-a născut în 1963. Dl Vladimir Vasilyevich Ostapenko s-a născut în 1970. Dl Nikolay Nikolayevich Litvinov s-a născut în 1976. Dl Nikolay Nikolayevich Vaypan s-a născut în 1949. Dl Nikolay Ivanovich Starodubets s-a născut în 1947. Dna Yelena Anatolyevna Zavina s-a născut în 1964. Dl. Tofik Kadyr Ogly Ibragimov s-a născut în 1954. Doamna Lyusya Ivanovna Ibragimova s-a născut în 1958. Toate reclamanții locuiesc în orașul Kirovograd, Ucraina.
În 2000-2001, reclamanții au instituit seturi separate de proceduri în Curtea de district Kirovskiy din Kirovograd, în căutarea recuperării achizițiilor salariale și a altor plăți, de la fostul lor angajator, de către întreprinderile de stat, Kirovogradskiy Lyvarnyi Zavod („KLZ”), sau de întreprinderile sale subsidiare. Dl Ibragimov și dna Ibragimova au depus, de asemenea, cereri la comisioana de litigii de muncă a KLZ pentru recuperarea salariului nerecuperat. Prin hotărârea din 27 iunie 2001, dna Zoya Mikhaylova a fost acordată 4.684,81 Hryvnas ucraineană (UAH) în achiziții salariale din partea KLZ. La 9 Curtea de Apel din regiunea Kirovograd a susținut această hotărâre. Hotărârea rămâne neexecutată.
La 11 aprilie 2002, Curtea de district Kirovskiy din Kirovograd a respins plângerea reclamantului împotriva Serviciului Bailiffs pentru neexecutarea hotărârii în favoarea ei. Prin hotărârea din 11 iulie 2001, dna Anna Didorchuk a fost acordată UAH 2.736 în achiziții salariale din partea KLZ. Hotărârea rămâne neexecută. Prin hotărârea din 4 aprilie 2000, dna Klavdiya Khodakova a fost acordată UAH 1.075.90 în achiziții salariale din partea întreprinderii subsidiare KLZ „Lyvarne Vyrobnytstvo”. Hotărârea rămâne neexecută. 10. Prin hotărârea din 7 septembrie 2001, doamna Tatyana Bondarenko a fost acordată UAH 1.586.82 în achizițiile salariale din partea KLZ. În februarie 2003, datoria a fost parțial (UAH 326) depusă împotriva plății pentru taxele comune.
Restul hotărârii rămâne neexecut. 11. Prin hotărârea din 7 septembrie 2001, dna Yelena Vaskevich a fost acordată UAH 1.242.07 în achizițiile salariale și compensarea pentru întârzierea plății din partea KLZ. În februarie și aprilie 2003, datoria a fost depusă în favoarea plății pentru taxele comune. La 6 mai 2003, Serviciul Bailiffs a încheiat procedura de aplicare a executării integrale a hotărârii din favoarea reclamantului. 12. Prin hotărârea din 20 iunie 2001, dna Anna Shandurskaya a fost acordată UAH 1.324.98 în achiziții salariale din partea KLZ. La 3 martie 2004, hotărârea a fost pusă în aplicare. 13. Prin hotărârea din 27 septembrie 2001, dna Yelena Khlusevich a fost acordată UAH 1.815.88 în achiziții salariale din partea KLZ.
Hotărârea rămâne neexecutată. 14. Prin hotărârea din 20 iunie 2001, dna Galina Savchenko a fost acordată UAH 224,50 în arride salariale de la KLZ. Întreprinderea debitoare a susținut că în februarie 2003 datoria a fost depusă împotriva plății pentru taxele comune Reclamantul provoacă această declarație. În iunie 2003 Serviciul Bailiffs a returnat retragerea executării reclamantului din cauza lipsei de fonduri ale întreprinderii debitoare. 15. Prin hotărârea din 30 august 2001, dl Aleksandr Gaydachuk a fost acordat UAH 809.74 în achiziții salariale din partea KLZ. La 19 ianuarie 2004, suma datoriei a fost transferată reclamantului printr-un ordin poștal. 16. Prin hotărârea din 27 aprilie 2001, dl Vladimir Ostapenko a fost acordat UAH 100 și UAH 3.870.73 în achiziții salariale din partea KLZ și din partea întreprinderii subsidiare KLZ „Lyvarne vyrobnytstvo”, respectiv.
La 3 martie 2004, hotărârea a fost pusă în aplicare. 17. Prin hotărârea din 12 iunie 2001, dl Nikolay Litvinov a fost acordată UAH 554.98 și UAH 493.25 în achiziții salariale de la KLZ și de la întreprinderile subsidiare KLZ „Pidrozdil okhorony “Strilets”, respectiv. La 19 ianuarie 2004, suma datoriei a fost transferată reclamantului printr-un ordin poștal. 18. Prin hotărârea din 18 aprilie 2001, dl Nikolay Vaypan a fost acordat UAH 144.85 și, respectiv, 2,730.61 în achiziții salariale din partea întreprinderii subsidiare KLZ „Promyslovets” și a întreprinderii subsidiare KLZ „Lyvarne vyrobnytstvo”. La 31 mai 2001, Curtea de Apel a Regiunii Kirovograd a susținut această hotărâre. În februarie 2003, datoria a fost anulată parțial (UAH 145) împotriva plăților pentru taxele comunitare.
Restul hotărârii rămâne neexecutată. 19. Prin hotărârea din 15 mai 2001, dl Nikolay Starodubets a fost acordat UAH 1.786 în achiziții salariale din partea întreprinderii subsidiare KLZ „Lyvarne vyrobnytstvo”. Hotărârea rămâne neexecutată. 20. Prin hotărârea din 15 mai 2001, dna Yelena Zavina a fost acordată UAH 793.68 în achiziții salariale din partea întreprinderii subsidiare KLZ „Lyvarne vyrobnytstvo”. La 19 ianuarie 2004, suma datoriei a fost transferată reclamantului printr-un ordin postal. 21. Prin decizia din 10 februarie 1998, comisia de litigii de muncă a acordat dlui Tofik Kadyr Ogly Ibragimov UAH 667.37 în arride salariale din partea întreprinderii filiale KLZ „Lyvarne vyrobnytstvo”.
Prin hotărârea din 31 mai 2001 el a fost acordat UAH 1.443 în arride salariale din aceeași întreprindere. Decizia și hotărârea rămân neexecutate. 22. Prin decizia din 10 februarie 1998, comisia de litigii muncii a acordat doamnei Lyusya Ibragimova UAH 1.044 în achiziții salariale din KLZ. Prin hotărârea din 3 iulie 2001 a fost acordată UAH 2.786.41 în achiziții salariale din aceeași întreprindere. Decizia și hotărârea rămân neexecutate. 23. În decembrie 2002, reclamanții au inițiat o procedură în cadrul Curții de district Kirovskiy împotriva Fondului de stat pentru a solicita compensarea pentru daune materiale și morale inflise de neexecuția hotărârilor în favoarea lor. La 29 mai 2003, instanța a respins cererile reclamanților.
La 23 octombrie 2003, Curtea de apel a Regiunii Kirovograd a susținut această hotărâre. La 31 august 2005, Curtea Supremă a Ucrainei a respins recursul de casare al reclamanților. 24. La 16 și 19 ianuarie 2004, dna Mikhaylova, dna Didorchuk, dna Khodakova, dna Bondarenko, dna Khlusevich, dl Vaypan, dl Starodubets, dl și dna Ibragimovy au refuzat să primească sumele atribuite până la încheierea examinării cazului în Curtea Supremă a Ucrainei. Sumele de mai sus au fost transferate la contul de depozit al Serviciului Bailiffs. II. Dreptului DOMESTIC RELEVANT 25. Legea internă relevantă este rezumat în hotărârea Romașov v. Ucraina (nr. 67534/01, §§ 16-19, 27 iulie 2004). DREPTUL 26. Reclamanții s-au plâns în legătură cu nerespectarea deciziilor comisioanelor de litigii de muncă și cu hotărârile Curții de district Kirovskiy în timp util.
În continuare, s-au plâns de audieri necorespunzătoare împotriva autorităților de stat în urma neexecuției hotărârilor în favoarea lor. Reclamanții se plângeau în cele din urmă că au fost discriminate deoarece hotărârile adoptate mai târziu în favoarea altor creditori au fost executate mai devreme decât hotărârile în favoarea reclamanților. Reclamanții au invocat articolele 1, 13 și 14 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1, care prevede, în măsura în care este cazul, după cum urmează: art. 6 § 1 „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o audiere corectă și publică într-un timp rezonabil de către un tribunal independent și imparțial instituit prin lege…
” art. 13 „Toată persoana a căror drepturi și libertăți, astfel cum sunt prevăzute în [] Convenție, sunt încălcate, are un remediu eficace în fața unei autorități naționale, în ciuda faptului că încălcarea a fost comisă de persoane care acționează în calitate oficială.” art. 14 „Ducrarea drepturilor și libertăților prevăzute în [] Convenția este asigurată fără discriminare pe niciun motiv, cum ar fi sexul, rasa, culoarea, limba, religia, opinia politică sau de altă natură, origine națională sau socială, asocierea cu o minoritate națională, proprietatea, nașterea sau alt statut.” art. 1 din Protocolul nr. 1 „Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale.
Nimeni nu poate fi privat de posesiunile sale cu excepția interesului public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și prin principiile generale ale dreptului internațional. Cu toate acestea, dispozițiile anterioare nu afectează în niciun fel dreptul unui stat de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a controla utilizarea proprietăților în conformitate cu interesul general … ” Guvernul a formulat obiecții cu privire la statutul de victimă al reclamanților și la epuizarea recoursurilor interne similare celor pe care Curtea le-a respins deja în cazul Romașov c. Ucraina (citat mai sus, §§ 23-33). Curtea consideră că prezenta obiecție trebuie respinsă din aceleași motive.
28. Curtea concluzionează că plângerea reclamanților în temeiul articolului 1 din Convenția privind întârzierea în aplicarea deciziilor comisioanelor de litigii de muncă și a hotărârilor Curții de District Kirovskiy susțin probleme serioase de fapt și lege în temeiul Convenției, ale căror hotărâre necesită o examinare a meritelor. Acesta nu consideră motiv pentru declararea acestei plângeri inadmisibilă. Din aceleași motive, reclamațiile reclamanților în temeiul articolului 13 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 nu pot fi declarate inadmisibile. Alte plângeri 29. În măsura în care reclamanții se plângea că nu au avut o audiere echitabilă contrară articolului 6 din Convenție, Curtea constată că nu este solicitat să examineze presupusele erori de fapt și lege comise de autoritățile judiciare interne, în măsura în care nu se poate detecta nelegiuire a procedurii și deciziile achiziționate nu pot fi considerate arbitrare.
În cadrul procedurii, reclamanții au fost capabili să prezinte toate argumentele necesare în apărarea intereselor lor și autoritățile judiciare le-au luat în considerare în mod corespunzător, prin urmare, această parte a cererii este evident nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 § § 3 și 4 din Convenție. 30. În măsura în care reclamanții au invocat art. 14 din Convenție, Curtea constată că, în măsura în care reclamanții au pus această chestiune în fața instanțelor interne, acuzațiile lor sunt nefondate și nu constituie o bază pentru o afirmație argumentată de încălcare a acestei dispoziții. Rezultă că această parte a cererii este vădit nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 § § 3 și 4 din Convenție.
II. MERITI Plângerile reclamanților în temeiul art. 6 § 1 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 31. În observațiile lor, Guvernul a susținut că nici art. 1 nu a fost încălcat, nici art. 1 din Convenția, nici art. din Protocolul nr. 1 (cum ar fi în cazul Romașovului , citat mai sus § 37 și Sokur v. Ucraina , nr. 29439/02 , § 28, 26 aprilie 2005 ). Guvernul a susținut că durata procedurii de executare în cazurile reclamanților este rezonabilă și, în plus, a fost cauzată de situația financiară critică a companiei debitoare și a economiei ucrainene în general. Guvernul a susținut, de asemenea, că Serviciul Bailiffs a efectuat toate acțiunile necesare și nu a putut fi învinovățit pentru întârziere.
Guvernul a insistat, de asemenea, că statul nu poate fi responsabil direct pentru datoriile întreprinderii de stat. 32. Reclamanții nu sunt de acord. 33. Curtea remarcă că hotărârile comisioanei de litigii de muncă și hotărârile Curții de District Kirovskiy nu au fost puse în aplicare pentru o perioadă considerabilă. 34. Curtea reamintește că a constatat deja încălcări ale articolului 1 din Convenția și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 în cazurile în care se ridică chestiuni similare prezentei cereri (a se vedea, de exemplu, Romașov) , citat mai sus, §§ 39-46).
35. După examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, Curtea consideră că guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument convingător capabil de a-l convinge să ajungă la o concluzie diferită în acest caz, în consecință a existat o încălcare a articolului 1 din Convenția și a articolului din Protocolul nr. Denumirea reclamanților în temeiul articolului 13 din Convenția 36. Guvernul a susținut că reclamanții aveau canale eficace de plângere pe același motiv că au susținut că reclamanții nu au epuizat căile de recurs interne. Având respins ultimul argument (la punctul 27), Curtea concluzionează că reclamanții nu dispune de un remediu intern eficace, astfel cum se prevede la art. 13 din Convenție, pentru a remedia daunele generate de întârzierea în prezentă procedură (a se vedea Voitenko c. Ucraina, nr. 18966/02, § 46-48, 29 iunie 2004). Prin urmare, s-a constatat o încălcare a prezentei dispoziții.
III.
APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEII 37. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei părți contractante în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, o satisfacție echitabilă părții vătămate.” Daune 38. Reclamantul a solicitat următoarele sume, inclusiv datoriile hotărârii, în ceea ce privește prejudiciile materiale și morale: dna Zoya Mykhaylova - UAH 33.370.69 (5.462.39 EUR); dna Anna Didorchuk - UAH 20.905.52 (3.421.99 EUR); dna Klavdiya Khodakova - UAH 21.758.31 (3.561.58 EUR); dna Tatyana Bondarenko - UAH 23.079.45 (3.777.83 EUR); dna Yelena Vaskevich - 100.000 EUR; dna Anna Shandurskaya - UAH 21.232.42 (3.475.50 EUR); dna Yelena Khlusevich - UAH 26.669.00 (4.365.40 EUR); dna Galina Savchenko - UAH 19.980.46 EUR (3.27.56 EUR); dna Aleksandr Gaydachuk - 100.000 EUR; dna Vladimir Ostapenko - UAH 24.652.83 EUR (4.035.38 EUR); dna Nikolay Litvinov - 100.000 EUR; dna Nikolay Vaypan - UAH 21.866.89 EUR (3.579.35 EUR); dna Nikolay Starodubets - UAH 22.639.05 EUR (3.705.74 EUR); Dna Yelena Zavina - 100.000 EUR; dl Tofik Kadyr Ogly Ibragimov UAH 23.871.85 (3.907.54 EUR) și dna Lyusya Ibragimova - UAH 26.761.11 EUR (4.380.311).
39. Guvernul susține că reclamanții nu au justificat suma solicitată și susține că constatarea unei încălcări ar constitui o satisfacție suficientă. 40. În măsura în care dna Mikhaylova, dna Didorchuk, dna Khodakova, dna Khodakova, Bondarenko, dna KHlusevich, dna Savchenko, dl Vaypan, dl Starodubets, dl și dna Ibragimovy au susținut suma atribuită acestora prin hotărârile în cauză, Curtea consideră că guvernul ar trebui să le plătească datoria în curs de decontare parțială a prejudiciilor pecuniare.
În ceea ce privește restul cererilor de satisfacție, Curtea face evaluarea sa pe o bază echitabilă, conform articolului 41 din convenție, acordă reclamantului următoarele sume în ceea ce privește alte prejudicii materiale și morale: dna Zoya Mykhaylova - 600 EUR; dna Anna Didorchuk - 900 EUR; dna Klavdiya Khodakova - 1.800 EUR; dna Tatyana Bondarenko - 600 EUR; dna Yelena Vaskevich - 400 EUR; dna Anna Shandorskaya - 900 EUR; dna Yelena Khlusevich - 600 EUR; dna Galina Savchenko - 400 EUR; Dl Aleksandr Gaydachuk - 600 EUR; dl Vladimir Ostapenko - 900 EUR; dl Nikolay Litvinov - 900 EUR; dl Nikolay Vaypan - 900 EUR; dl Nikolay Starodubets - 900 EUR; dl Yelena Zavina - 900 EUR; dl Tofik Kadyr Ogly Ibragimov - 2.500 EUR; și dl Lyusya Ibragimova - 2.500 EUR.
Costuri și cheltuieli 41. Dna Mikhaylova, dna Didorchuk, dna Khodakova, dna Bondarenko, dna Shandurskaya, dna Khlusevich, dna Savchenko, dna Ostapenko, dna Vaypan, dna Starodubets, dna Ibragimovy, de asemenea, au solicitat 165 EUR fiecare pentru costurile și cheltuielile suportate în fața Curții. 42. Guvernul consideră că acest sumă este excesiv. 43. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant are dreptul la rambursarea costurilor și cheltuielilor sale numai în măsura în care s-a demonstrat că acestea au fost suportate de fapt și neapărat și au fost rezonabile în ceea ce privește cuantitatea. În acest caz, având în vedere informațiile în posesia sa și criteriile de mai sus, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumei solicitate de 165 EUR dnei Mikhaylova, dnei Didorchuk, dnei Khodakova, dna Bondarenko, dna Shandurskaya, dna Khlusevich, dna Savchenko, dl Ostapenko, dl Vaypan, dl Starodubets, dl și dna Ibragimovy fiecare pentru acțiunea în fața Curții.
44. Curtea consideră oportun ca dobânzile implicite să se bazeze pe rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
admisibilă plângerile reclamanților referitoare la executarea deciziilor comitetului de litigiu al forței de muncă și a hotărârilor judecătorești în favoarea lor în temeiul articolelor 6 § 1 și 13 din Convenția și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 și inadmisibilă restul cererii; deține că a existat o încălcare a articolului 1 din Convenție; că a existat o încălcare a articolului 13 din Convenție; declară că a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1; deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data în care hotărârea devine finală în conformitate cu art. 2 din Convenția, după cum urmează: Dna Zoya Mykhaylova, datoria de judecată încă îi este datorată, precum și 765 EUR (sapte sute șase cinci euro) pentru prejudicii materiale și morale, costuri și cheltuieli; dna Anna Didorchuk, datoria de judecată încă îi este datorată, precum și 1,065 EUR (o mie șase cinci euro) pentru prejudicii materiale și morale, costuri și cheltuieli; Dna Klavdiya Khodakova, datoria de judecată încă îi este datorată, precum și 1.965 EUR (o mie nouă sute șaizeci și cinci euro) pentru prejudicii materiale și morale, costuri și cheltuieli; dna Tatyana Bondarenko, datoria de judecată încă îi este datorată, precum și 765 EUR (sap sute șase cinci euro) pentru prejudicii materiale și morale, costuri și cheltuieli; dna Yelena Vaskevich,
400 EUR (4 sute de euro) pentru prejudicii materiale și morale; dna Anna Shandurskaya, 1,065 EUR (o mie șase cinci euro) pentru prejudicii materiale și morale, costuri și cheltuieli; dna Yelena Khlusevich, datoria hotărârii încă îi este datorată, precum și 765 EUR (sapte sute cinci euro) pentru prejudicii materiale și morale, costuri și cheltuieli; Dna Galina Savchenko, datoria de judecată încă îi este datorată, precum și 565 EUR (cincă sute șasesprezece cinci euro) pentru prejudicii materiale și morale, costuri și cheltuieli; Dl Aleksandr Gaydachuk, 600 EUR (sex sute euro) pentru prejudicii materiale și morale; Dl Vladimir Ostapenko, 1 mie șase cinci euro) pentru prejudicii materiale și morale, costuri și cheltuieli; dl Nikolay Litvinov, 900 EUR (nouă sute de euro) pentru prejudicii materiale și morale; dlui Nikolay Vaypan, datoria de judecată încă îi este datorată, precum și 1,065 EUR (o mie cinci euro) pentru daune, costuri și cheltuieli nepecuniare; Dl Nikolay Starodubets, datoria de judecată încă îi este datorată, precum și 1,065 EUR (o mie șase cinci euro) pentru prejudicii materiale și morale, costuri și cheltuieli; către dna Yelena Zavina, 900 EUR (nouă sute de euro) pentru prejudicii materiale și morale; Dl Tofik Kadyr Ogly Ibragimov, hotărârea comisiei de litigiu al forței de muncă și datoriile de judecată încă datorate acestuia,
precum și 2,665 EUR (doi mii șase sute șase cinci euro) pentru daune, costuri și cheltuieli și nepecuniare; Dna Lyusya Ibragimova, decizia Comisiei pentru litigii de forță de muncă și datoriile de judecată încă îi sunt datorate, precum și 2,665 EUR (doi mii șase sute șase cinci euro) pentru prejudicii materiale și morale, costuri și cheltuieli; (b) că sumele de mai sus se transformă în moneda națională a statului interesat la rata aplicabilă la data decontare, plus orice impozit care poate fi taxabil; (c) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale; respinge restul cererilor reclamanților pentru o justă satisfacție.
Iunie 2006, în conformitate cu art. 77 § § 2 și 3 din Regulamentul Curții. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Registrar Președinte
FIFTH SECTION
CASE OF MIKHAYLOVA AND OTHERS v. UKRAINE (Application no. 16475/02) JUDGMENT STRASBOURG 15 June 2006 FINAL 23/10/2006 This judgment will become final in the circumstances set out in Article 44 § 2 of the Convention. It may be subject to editorial revision. In the case of Mikhaylova and Others v. Ukraine, The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting as a Chamber composed of: Mr P. Lorenzen , President , Mrs S. Botoucharova , Mr V. Butkevych , Mrs M. Tsatsa-Nikolovska , Mr R. Maruste , Mr J. Borrego Borrego , Mrs R. Jaeger, judges , and Mrs C. Westerdiek , Section Registrar , Having deliberated in private on 22 May 2006, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application (no. 16475/02) against Ukraine lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by 16 Ukrainian nationals: Ms Zoya Petrovna Mikhaylova, Ms Anna Vasilyevna Didorchuk, Ms Klavdiya Grigoryevna Khodakova, Ms Tatyana Alekseyevna Bondarenko, Ms Yelena Mikhaylovna Vaskevich, Ms Anna Nikolayevna Shandurskaya, Ms Yelena Nikolayevna Khlusevich, Ms Galina Vasilyevna Savchenko, Mr Aleksandr Petrovich Gaydachuk, Mr Vladimir Vasilyevich Ostapenko, Mr Nikolay Nikolayevich Litvinov, Mr Nikolay Nikolayevich Vaypan, Mr Nikolay Ivanovich Starodubets, Ms Yelena Anatolyevna Zavina, Mr Tofik Kadyr Ogly Ibragimov, Ms Lyusya Ivanovna Ibragimova (“the applicants”) on 26 March 2002.
The applicants were represented by Mr Igor Petrovich Pogasiy. The Ukrainian Government (“the Government”) were represented by their Agents, Mrs Z.Bortnovska, Mrs V.Lutkovska and Mr Y.Zaytsev.
On 24 October 2003 the Court decided to communicate the application to the Government. Under the provisions of Article 29 § 3 of the Convention, it decided to examine the merits of the application at the same time as its admissibility.
On 1 April 2006 the Court changed the composition of its Sections (Rule 25 § 1). This case was assigned to the newly constituted Fifth Section (Rule 52 § 1). THE FACTS I.
THE CIRCUMSTANCES OF THE CASE
5. Ms Zoya Petrovna Mikhaylova was born in 1944. Ms Anna Vasilyevna Didorchuk was born in 1955. Ms Klavdiya Grigoryevna Khodakova and Ms Galina Vasilyevna Savchenko were born in 1951. Ms Tatyana Alekseyevna Bondarenko was born in 1950. Ms Yelena Mikhaylovna Vaskevich was born in 1961. Ms Anna Nikolayevna Shandurskaya and Ms Yelena Nikolayevna Khlusevich were born in 1962. Mr Aleksandr Petrovich Gaydachuk was born in 1963. Mr Vladimir Vasilyevich Ostapenko was born in 1970. Mr Nikolay Nikolayevich Litvinov was born in 1976. Mr Nikolay Nikolayevich Vaypan was born in 1949. Mr Nikolay Ivanovich Starodubets was born in 1947. Ms Yelena Anatolyevna Zavina was born in 1964. Mr Tofik Kadyr Ogly Ibragimov was born in 1954. Ms Lyusya Ivanovna Ibragimova was born in 1958. All applicants reside in the city of Kirovograd, Ukraine.
In 2000-2001 the applicants instituted separate sets of proceedings in the Kirovskiy District Court of Kirovograd, seeking the recovery of salary arrears and other payments, from their former employer, the State-owned enterprise, Kirovogradskiy Lyvarnyi Zavod (“the KLZ”), or its subsidiary enterprises. Mr Ibragimov and Mrs Ibragimova filed also applications with the labour disputes commission of the KLZ to recover unpaid salary.
By a judgment of 27 June 2001, Ms Zoya Mikhaylova was awarded 4,684.81 Ukrainian hryvnas (UAH) in salary arrears from the KLZ. On 9 October 2001 the Court of Appeal of the Kirovograd Region upheld this judgment. The judgment remains unenforced. On 11 April 2002 the Kirovskiy District Court of Kirovograd rejected the applicant’s complaint against the Bailiffs’ Service for the non-enforcement of the judgment in her favour.
By a judgment of 11 July 2001, Ms Anna Didorchuk was awarded UAH 2,736 in salary arrears from the KLZ. The judgment remains unenforced.
By a judgment of 4 April 2000, Ms Klavdiya Khodakova was awarded UAH 1,075.90 in salary arrears from the KLZ subsidiary enterprise “Lyvarne Vyrobnytstvo”. The judgment remains unenforced.
By a judgment of 7 September 2001, Ms Tatyana Bondarenko was awarded UAH 1,586.82 in salary arrears from the KLZ. In February 2003 the debt was partly (UAH 326) set off against the payment for communal charges. The rest of the judgment remains unenforced.
By a judgment of 7 September 2001, Ms Yelena Vaskevich was awarded UAH 1,242.07 in salary arrears and compensation for the payment delay from the KLZ. In February and April 2003 the debt was set off against the payment for communal charges. On 6 May 2003 the Bailiffs’ Service terminated the enforcement proceedings in view of the full enforcement of the judgment given in the applicant’s favour.
By a judgment of 20 June 2001, Ms Anna Shandurskaya was awarded UAH 1,324.98 in salary arrears from the KLZ. On 3 March 2004 the judgment was enforced.
By a judgment of 27 September 2001, Ms Yelena Khlusevich was awarded UAH 1,815.88 in salary arrears from the KLZ. The judgment remains unenforced.
By a judgment of 20 June 2001, Ms Galina Savchenko was awarded UAH 224.50 in salary arrears from the KLZ. The debtor enterprise maintained that in February 2003 the debt was set off against the payment for communal charges . The applicant challenges this statement. In June 2003 the Bailiffs’ Service returned the writ of enforcement to the applicant because of the lack of funds of the debtor enterprise.
By a judgment of 30 August 2001, Mr Aleksandr Gaydachuk was awarded UAH 809.74 in salary arrears from the KLZ. On 19 January 2004 the debt amount was transferred to the applicant by a postal order.
By a judgment of 27 April 2001, Mr Vladimir Ostapenko was awarded UAH 100 and UAH 3,870.73 in salary arrears from the KLZ and from the KLZ subsidiary enterprise “Lyvarne vyrobnytstvo”, respectively. On 3 March 2004 the judgment was enforced.
By a judgment of 12 June 2001, Mr Nikolay Litvinov was awarded UAH 554.98 and UAH 493.25 in salary arrears from the KLZ and from the KLZ subsidiary enterprise “Pidrozdil okhorony “Strilets”, respectively. On 19 January 2004 the debt amount was transferred to the applicant by a postal order.
By a judgment of 18 April 2001, Mr Nikolay Vaypan was awarded UAH 144.85 and UAH 2,730.61 in salary arrears from the KLZ subsidiary enterprise “Promyslovets” and the KLZ subsidiary enterprise “Lyvarne vyrobnytstvo”, respectively. On 31 May 2001 the Court of Appeal of the Kirovograd Region upheld this judgment. In February 2003 the debt was partly set off (UAH 145) against the payment for communal charges. The rest of the judgment remains unenforced.
By a judgment of 15 May 2001, Mr Nikolay Starodubets was awarded UAH 1,786 in salary arrears from the KLZ subsidiary enterprise “Lyvarne vyrobnytstvo”. The judgment remains unenforced.
By a judgment of 15 May 2001, Ms Yelena Zavina was awarded UAH 793.68 in salary arrears from the KLZ subsidiary enterprise “Lyvarne vyrobnytstvo”. On 19 January 2004 the debt amount was transferred to the applicant by a postal order.
By a decision of 10 February 1998 the labour disputes commission awarded Mr Tofik Kadyr Ogly Ibragimov UAH 667.37 in salary arrears from the KLZ subsidiary enterprise “Lyvarne vyrobnytstvo”. By a judgment of 31 May 2001 he was awarded UAH 1,443 in salary arrears from the same enterprise. The decision and the judgment remain unenforced.
By a decision of 10 February 1998 the labour disputes commission awarded Ms Lyusya Ibragimova UAH 1,044 in salary arrears from the KLZ. By a judgment of 3 July 2001 she was awarded UAH 2,786.41 in salary arrears from the same enterprise. The decision and the judgment remain unenforced.
In December 2002 the applicants instituted proceedings in the Kirovskiy District Court against the State Property Fund claiming compensation for material and moral damage inflicted by the non-enforcement of the judgments in their favour. On 29 May 2003 the court dismissed the applicants’ claims. On 23 October 2003 the Court of Appeal of the Kirovograd Region upheld this judgment. On 31 August 2005 the Supreme Court of Ukraine rejected the applicants’ cassation appeal.
On 16 and 19 January 2004 Ms Mikhaylova, Ms Didorchuk, Ms Khodakova, Ms Bondarenko, Ms Khlusevich, Mr Vaypan, Mr Starodubets, Mr and Mrs Ibragimovy refused to receive the awarded amounts until the end of the examination of their case in the Supreme Court of Ukraine. The above amounts were transferred to the deposit account of the Bailiffs’ Service. II.
RELEVANT DOMESTIC LAW
25. The relevant domestic law is summarised in the judgment of Romashov v. Ukraine (no. 67534/01, §§ 16-19, 27 July 2004). THE LAW
The applicants complained about the State authorities’ failure to enforce the decisions of the labour disputes commission and the judgments of the Kirovskiy District Court in due time. They further complained about unfair hearings in their cases against State authorities following the non-enforcement of the judgments in their favour. The applicants finally complained that they were discriminated against because judgments adopted later in favour of other creditors had been enforced earlier than judgments in the applicants’ favour. The applicants invoked Articles 6 § 1, 13 and 14 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1, which provide, insofar as relevant, as follows: Article 6 § 1 “In the determination of his civil rights and obligations ... everyone is entitled to a fair and public hearing within a reasonable time by an independent and impartial tribunal established by law… ” Article 13 “Everyone whose rights and freedoms as set forth in [the] Convention are violated shall have an effective remedy before a national authority notwithstanding that the violation has been committed by persons acting in an official capacity.” Article 14 “The enjoyment of the rights and freedoms set forth in [the] Convention shall be secured without discrimination on any ground such as sex, race, colour, language, religion, political or other opinion, national or social origin, association with a national minority, property, birth or other status.” Article 1 of Protocol No. 1 “Every natural or legal person is entitled to the peaceful enjoyment of his possessions. No one shall be deprived of his possessions except in the public interest and subject to the conditions provided for by law and by the general principles of international law. The preceding provisions shall not, however, in any way impair the right of a State to enforce such laws as it deems necessary to control the use of property in accordance with the general interest … ” I. ADMISSIBILITY A. Non-enforcement of labour disputes commission decisions and court judgments
The Government raised objections regarding the applicants’ victim status and exhaustion of domestic remedies similar to those which the Court has already dismissed in the case of Romashov v. Ukraine (cited above, §§ 23-33). The Court considers that the present objections must be rejected for the same reasons.
The Court concludes that the applicants’ complaint under Article 6 § 1 of the Convention about the delay in the enforcement of the decisions of the labour disputes commission and the judgments of the Kirovskiy District Court raises serious issues of fact and law under the Convention, the determination of which requires an examination of the merits. It finds no ground for declaring this complaint inadmissible. For the same reasons, the applicants’ complaints under Article 13 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 cannot be declared inadmissible. B. Other complaints
In so far as the applicants complained that they did not have a fair hearing contrary to Article 6 of the Convention, the Court notes that it is not called upon to examine alleged errors of facts and law committed by the domestic judicial authorities, insofar as no unfairness of the proceedings can be detected and the decisions reached cannot be considered arbitrary. Within the framework of the proceedings, the applicants were able to put forward all necessary arguments in defence of their interests, and the judicial authorities gave them due consideration. It follows that this part of the application is manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention.
In so far as the applicants invoked Article 14 of the Convention, the Court notes that, to the extent that the applicants raised this issue before the domestic courts, their allegations are unsubstantiated and do not lay a basis for an arguable claim of a breach of this provision. It follows that this part of the application is manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention. II. MERITS A. The applicants’ complaints under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1
In their observations, the Government contended that there had been no violation of either Article 6 § 1 of the Convention or Article 1 of Protocol No. 1 (as in the cases of Romashov , cited above, § 37, and Sokur v. Ukraine , no. 29439/02, § 28, 26 April 2005). The Government maintained that the length of the enforcement proceedings in the applicants’ cases was reasonable and, moreover, had been caused by the critical financial situation of the debtor company and the Ukrainian economy in general. The Government further maintained that the Bailiffs’ Service performed all necessary actions and could not be blamed for the delay. The Government also insisted that the State could not be directly responsible for the debts of the State enterprise.
The applicants disagreed.
The Court notes that the decisions of the labour disputes commission and the judgments of the Kirovskiy District Court have remained unenforced for a considerable period of time.
The Court recalls that it has already found violations of Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 in cases raising issues similar to the present application (see, for instance, Romashov , cited above, §§ 39-46).
Having examined all the material submitted to it, the Court considers that the Government have not put forward any fact or convincing argument capable of persuading it to reach a different conclusion in the present case. There has, accordingly, been a violation of Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1. B. The applicants’ complaint under Article 13 of the Convention
The Government contended that the applicants had had effective channels of complaint on the same basis that they had argued that the applicants had not exhausted domestic remedies. Having rejected the latter argument above (at paragraph 27), the Court concludes that the applicants did not have an effective domestic remedy, as required by Article 13 of the Convention, to redress the damage created by the delay in the present proceedings (see Voytenko v. Ukraine , no. 18966/02, § 46-48, 29 June 2004). Accordingly, there has been a breach of this provision. III.
APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION
37. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.” A. Damage
The applicant claimed the following amounts, including the judgment debts, in respect of pecuniary and non-pecuniary damage: - Ms Zoya Mykhaylova - UAH 33,370.69 (EUR 5,462.39); - Ms Anna Didorchuk - UAH 20,905.52 (EUR 3,421.99); - Ms Klavdiya Khodakova - UAH 21,758.31 (EUR 3,561.58); - Ms Tatyana Bondarenko - UAH 23,079.45 (EUR 3,777.83); - Ms Yelena Vaskevich - EUR 100,000; - Ms Anna Shandurskaya - UAH 21,232.42 (EUR 3,475.50); - Ms Yelena Khlusevich - UAH 26,669.00 (EUR 4,365.40); - Ms Galina Savchenko - UAH 19,980.46 (EUR 3,270.56); - Mr Aleksandr Gaydachuk - EUR 100,000; - Mr Vladimir Ostapenko - UAH 24,652.83 (EUR 4,035.38); - Mr Nikolay Litvinov - EUR 100,000; - Mr Nikolay Vaypan - UAH 21,866.89 (EUR 3,579.35); - Mr Nikolay Starodubets - UAH 22,639.05 (EUR 3,705.74); - Ms Yelena Zavina - EUR 100,000; - Mr Tofik Kadyr Ogly Ibragimov – UAH 23,871.85 (EUR 3,907.54); and - Ms Lyusya Ibragimova - UAH 26,760.11 (EUR 4,380.31).
The Government maintained that the applicants had not substantiated the amount claimed and submitted that the finding of a violation would constitute sufficient just satisfaction.
Insofar as Ms Mikhaylova, Ms Didorchuk, Ms Khodakova, Ms Bondarenko, Ms Khlusevich, Ms Savchenko, Mr Vaypan, Mr Starodubets, Mr and Mrs Ibragimovy claimed the amount awarded to them by the judgments at issue, the Court considers that the Government should pay them the outstanding debt in partial settlement of their pecuniary damage. As to the remainder of the applicants’ just satisfaction claims, the Court, making its assessment on an equitable basis, as required by Article 41 of the Convention, awards the applicant the following amounts in respect of further pecuniary and non-pecuniary damage: - Ms Zoya Mykhaylova - EUR 600; - Ms Anna Didorchuk - EUR 900; - Ms Klavdiya Khodakova - EUR 1,800; - Ms Tatyana Bondarenko - EUR 600; - Ms Yelena Vaskevich - 400 EUR; - Ms Anna Shandurskaya - EUR 900; - Ms Yelena Khlusevich - EUR 600; - Ms Galina Savchenko - EUR 400; - Mr Aleksandr Gaydachuk - EUR 600; - Mr Vladimir Ostapenko - EUR 900; - Mr Nikolay Litvinov - EUR 900; - Mr Nikolay Vaypan - EUR 900; - Mr Nikolay Starodubets - EUR 900; - Ms Yelena Zavina - EUR 900; - Mr Tofik Kadyr Ogly Ibragimov - EUR 2,500; and - Ms Lyusya Ibragimova - EUR 2,500. B. Costs and expenses
Ms Mikhaylova, Ms Didorchuk, Ms Khodakova, Ms Bondarenko, Ms Shandurskaya, Ms Khlusevich, Ms Savchenko, Mr Ostapenko, Mr Vaypan, Mr Starodubets, Mr and Mrs Ibragimovy also claimed EUR 165 each for the costs and expenses incurred before the Court.
The Government considered that this amount was excessive.
According to the Court’s case-law, an applicant is entitled to reimbursement of his costs and expenses only in so far as it has been shown that these have been actually and necessarily incurred and were reasonable as to quantum. In the present case, regard being had to the information in its possession and the above criteria, the Court considers it reasonable to award the requested sum of EUR 165 to Ms Mikhaylova, Ms Didorchuk, Ms Khodakova, Ms Bondarenko, Ms Shandurskaya, Ms Khlusevich, Ms Savchenko, Mr Ostapenko, Mr Vaypan, Mr Starodubets, Mr and Mrs Ibragimovy each for the proceedings before the Court. C. Default interest
The Court considers it appropriate that the default interest should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points.
FOR THESE REASONS, THE COURT UNANIMOUSLY
1. Declares admissible the applicants’ complaints related to the enforcement of the decisions of the labour dispute commission and the court judgments in their favour under Articles 6 § 1 and 13 of the Convention and Article 1 of Protocol No.1, and inadmissible the remainder of the application; 2. Holds that there has been a violation of Article 6 § 1 of the Convention; 3. Holds that there has been a violation of Article 13 of the Convention; 4. Holds that there has been a violation of Article 1 of Protocol No.1; 5. Holds (a) that the respondent State is to pay the applicants, within three months from the date on which the judgment becomes final according to Article 44 § 2 of the Convention, as follows: - to Ms Zoya Mykhaylova, the judgment debt still owed to her as well as EUR 765 (seven hundred sixty five euros) for pecuniary and non-pecuniary damage, costs and expenses; - to Ms Anna Didorchuk, the judgment debt still owed to her as well as EUR 1,065 (one thousand sixty five euros) for pecuniary and non-pecuniary damage, costs and expenses; - to Ms Klavdiya Khodakova, the judgment debt still owed to her as well as EUR 1,965 (one thousand nine hundred sixty five euros) for pecuniary and non-pecuniary damage, costs and expenses; - to Ms Tatyana Bondarenko,
the judgment debt still owed to her as well as EUR 765 (seven hundred sixty five euros) for pecuniary and non-pecuniary damage, costs and expenses; - to Ms Yelena Vaskevich, EUR 400 (four hundred euros) for pecuniary and non-pecuniary damage; - to Ms Anna Shandurskaya, EUR 1,065 (one thousand sixty five euros) for pecuniary and non-pecuniary damage, costs and expenses; - to Ms Yelena Khlusevich, the judgment debt still owed to her as well as EUR 765 (seven hundred sixty five euros) for pecuniary and non-pecuniary damage, costs and expenses; - to Ms Galina Savchenko, the judgment debt still owed to her as well as EUR 565 (five hundred sixty five euros) for pecuniary and non-pecuniary damage, costs and expenses; - to Mr Aleksandr Gaydachuk, EUR 600 (six hundred euros) for pecuniary and non-pecuniary damage; - to Mr Vladimir Ostapenko, EUR 1,065 (one thousand sixty five euros) for pecuniary and non-pecuniary damage, costs and expenses; - to Mr Nikolay Litvinov, EUR 900 (nine hundred euros) for pecuniary and non-pecuniary damage; - to Mr Nikolay Vaypan, the judgment debt still owed to him as well as EUR 1,065 (one thousand sixty five euros) for non-pecuniary damage, costs and expenses; - to Mr Nikolay Starodubets, the judgment debt still owed to him as well as EUR 1,065 (one thousand sixty five euros) for pecuniary and non-pecuniary damage, costs and expenses;
- to Ms Yelena Zavina, EUR 900 (nine hundred euros) for pecuniary and non-pecuniary damage; - to Mr Tofik Kadyr Ogly Ibragimov, the labour dispute commission decision and judgment debts still owed to him as well as EUR 2,665 (two thousand six hundred sixty five euros) for pecuniary and non-pecuniary damage, costs and expenses; - to Ms Lyusya Ibragimova, the labour dispute commission decision and judgment debts still owed to her as well as EUR 2,665 (two thousand six hundred sixty five euros) for pecuniary and non-pecuniary damage, costs and expenses; (b) that the above amounts shall be converted into the national currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement, plus any tax that may be chargeable; (c) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points; 6. Dismisses the remainder of the applicants’ claims for just satisfaction.
Done in English, and notified in writing on 15 June 2006, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Registrar President