CASE OF KOMAR AND OTHERS v. UKRAINE

RESPONDENT

UKR

HOTĂRÂRE

28.02.2006

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation of Art. 6-1;Violation of P1-1;Remainder inadmissible;Damage - financial award

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2006
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF KOMAR AND OTHERS v. UKRAINE (CtEDO, 2006)

HUDOC · oficial

SEGUNDA SECȚIUNE CAUZĂ DE KOMAR ȘI ALȚII v. UKRAINE (Declarări nr. 36684/02, 14811/03, 26867/03, 37203/03, 38754/03 și 1181/04) HOTĂRÂREA STRASBOURG 28 februarie 2006 FINAL 28/05/2006 Prezenta hotărâre va deveni finală în circumstanțele prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Komar și alții c. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a doua), ședința în calitate de cameră compusă din: J.-P. Președintele Costa Cabral Barreto Jungwiert Butkevych Ugrekhelidze dna Mularoni, dna Fura-Sandström, judecători și dna Dollé, grefierul Secțiunei, care a deliberat în privat la 7 februarie 2006, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la această dată: PROCEDURARE Cazul a fost originat în șase cereri (nus. 36684/02, 14811/03, 26867/03, 37203/03, 38754/03 și 1181/04) împotriva Ucrainei depuse în fața Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de șapte cetățeni ucraineni, dl Aleksandr Kondratyevich Komar, dl Yevgeniy Leonidovich Tsysyuk, dl Sergey Leonidovich Tsysyuk, dl Vadim Alekseievich Maltsev, dl Vyacheslav Vladimirovich Mikhaylenko, dl Vladimir Aleksandrovich Serdyuk și dna Nina Timofeevna Maltseva („ Reclamanții” în 2002-2004. Guvernul ucrainean („Guvernul”) au fost reprezentați de agenții lor - dna V. Lutkovska și dna Z. Bortnovska. La 20 februarie 2004, Curtea a hotărât să comunice reclamația reclamantului în temeiul articolului 6 din Convenție în cererea nr. 36684/02 guvernului. La 2 iunie 2004, Curtea a hotărât să comunice cererile nr. 38754/03 și 1181/04, precum și reclamațiile reclamantelor în temeiul articolului 6 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 în cererile nr. 14811/03, 26867/03 și 37203/03 guvernului. În conformitate cu dispozițiile articolului 29 § 3 din Convenție, Curtea a hotărât să examineze fondurile tuturor cererilor în același timp cu admisibilitatea lor. FACTELE CIRCUMSTANCELE CAUZULUI Dl Aleksandr Kondratyevich Komar s-a născut în 1942. Dl Yevgeniy Leonidovich Tsysyuk s-a născut în 1980. Dl Sergey Leonidovich Tsysyuk s-a născut în 1977. Dl Vadim Alekseievich Maltsev s-a născut în 1968. Vyacheslav Vladimirovich Mikeylenko s-a născut în 1957. Dl Vladimir Aleksandrovich Serdiuk s-a născut în 1951. Dna Nina Timofeyeevna Maltseva s-a născut în 1938. Dl Mikhaylenko și Serdyuk locuiesc în satul Grodovka, regiunea Donetsk, Ucraina. Ceilalți solicitanți locuiesc în orașul Novogrodovka, regiunea Donetsk, Ucraina. Reclamanții au instituit seturi separate de proceduri în Curtea Orașului Novogrodovskiy, cerând recuperarea achizițiilor salariale și a altor plăți de la fostul lor angajator, compania minieră „Novogrodovskaya 1/3” de stat. Prin hotărârea din 27 martie 2001 dl Komar a fost acordat UAH 4.851.43. În 2004, hotărârea a fost executată prin tranșe, suma finală fiind plătită la 12 mai 2004. Lungimea procedurilor de executare în cazul său a fost, prin urmare, mai mult de trei ani și o lună. Prin hotărârile din 17 aprilie 2002 dl Yevgeniy Tsysyuk și Sergey Tsysyuk au fost acordate UAH 1.903,61 și, respectiv, 1.510.99. În 2004, hotărârile au fost executate prin tranșe, sumele finale fiind plătite dlui Yevgeniy Tsysyuk la 9 august 2004 și dl Sergey Tsysyuk la 23 Septembrie 2004. Procedura de punere în aplicare în cazurile lor a durat mai mult de 2 ani și 3 luni și mai mult de 2 ani și, respectiv, 5 luni. 10. Prin hotărârea din 11 mai 2001 dl Maltsev a fost acordată UAH 5.757.87. Hotărârea a fost executată în august 2004, durata executării a fost de aproximativ 3 ani și 3 luni. 11. Prin hotărârea din 6 aprilie 2001 dl Mikeylenko a fost acordată UAH. 7.320.37 Hotărârea a fost executată în august 2004, durata executării a fost de peste 3 ani și 4 luni. 12. Prin hotărârea din 12 aprilie 2001 dl Serdyuk a fost acordată UAH 6.672.89. Hotărârea a fost executată în august 2004, durata executării a fost de peste 3 ani și 4 luni. 13. Prin hotărârea din 11 mai 2001 dna Maltseva a fost acordată UAH. 2.751.01. Hotărârea a fost pusă în aplicare în august 2004, durata executării a fost de peste 3 ani și 3 luni. 14. În așteptarea executării hotărârilor în favoarea lor, reclamanții au instituit seturi separate de proceduri în Tribunalul Orașului Novogrodivskiy din regiunea Donetsk împotriva Serviciului Orașului Novogrodivskiy pentru neexecutarea acestor hotărâri. Tribunalul a respins cererile reclamanților, declarând că nu a fost comis nici o vină de către acest serviciu. Curtea a declarat că Serviciul de Bailiffs a prezentat o decizie a Curții Comerciale din regiunea Donetsk din 30 august 2000 societății contestate. Această decizie a interzis executarea hotărârilor împotriva societății prin vânzarea proprietăților sale, din cauza procedurii de faliment inițiate împotriva acesteia. Hotărârile Tribunalului a fost ulterior invocate, dar toate apelurile au fost respinse. 15. La 26 decembrie 2001, interzicerea vânzării forțate a bunurilor aparținând întreprinderilor în care statul deține cel puțin 25% din capitalul social a fost înracinată în Legea privind introducerea unui Moratoriu privind vânzarea forțată a bunurilor. La 10 iunie 2003, Curtea Constituțională a constatat că moratoriul este compatibil cu dispozițiile Constituției. II. Drept DOMESTIC RELEVANT 16. O descriere a dreptului intern relevant poate fi găsită în Sokur v. Ucraina (nr. 29439/02, § 17-22, 26 aprilie 2005). HOTĂRÂREA APLICĂRILOR 17. În conformitate cu art. 42 § 1 din Regulamentul de judecată, Curtea se alătură cererilor, având în vedere contextul lor de fapt și juridic comun. II. ADMISSIBILITATE PUNCTĂRILE în temeiul articolului 2 § 1 din Convenția 18. Dle Komar, Yevgeniy Tsysyuk, Sergey Tsysyuk, Maltsev și Mikhaylenko au declarat încălcarea articolului 2 § 1 din Convenție, care prevede, în măsura în care este relevant, după cum urmează: art. 2 § 1 „Dreptul tuturor la viață este protejat prin lege.” 19. Curtea reiterează că, în conformitate cu jurisprudența sa, nici art. 2 nici orice altă dispoziție a Convenției nu pot fi interpretate ca conferind unei persoane un drept de a beneficia de un anumit nivel de viață (Waisilewski c. Polonia) , nr. 32734/96, 20.4.1999). În plus, reclamanții nu au demonstrat că au suferit o astfel de dezintegrare care își pune viața în pericol. Rezultă că aceste plângeri sunt incompatibile ratione materiae cu dispozițiile Convenției și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. Dle Komar, Yevgeniy Tsysyuk, Sergey Tsysyuk și Mikeylenko au afirmat o încălcare a articolului 4 § 1 din Convenție, care prevede, în măsura în care este relevant, după cum urmează: art. 4 § 1 „Nimeni nu trebuie reținut în sclavie sau în servitude.” 21. Curtea constată că acuzațiile reclamanților în temeiul articolului 4 § 1 derivă din faptul că nu au primit remunerații pentru munca pe care le-au efectuat. Curtea constată, de asemenea, că reclamanții și-au efectuat activitatea voluntară și că dreptul la plată nu a fost niciodată refuzat. Dizbaterea implică astfel drepturi și obligații civile, dar nu dezvăluie nici un element de sclavie sau de servitude în sensul prezentei dispoziții. În aceste circumstanțe, Curtea consideră că aceste părți ale cererilor trebuie respinse ca fiind manifestament nefondate în temeiul articolului 35 §§ 3 și 4 din Convenție. Reclamanții se plâng în legătură cu durata neexecuției hotărârilor în favoarea lor. Au invocat art. 6 1 din Convenție în toate cererile și art. 1 din Protocolul nr. 1 în cererile nr. 14811/03, 26867/03, 37203/03, 38754/03 și 1181/04. Aceste articole prevăd, în măsura în care este cazul, după cum urmează: art. 6 § 1 „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o audiere corectă și publică într-un timp rezonabil de către un tribunal independent și imparțial instituit prin lege. ...” art. 1 din Protocolul nr. 1 „Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de posesiunile sale cu excepția interesului public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și prin principiile generale ale dreptului internațional. Cu toate acestea, dispozițiile anterioare nu afectează în nici un fel dreptul unui stat de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a controla utilizarea proprietăților în conformitate cu interesul general ....” 23. Guvernul a formulat obiecții cu privire la statutul de victimă al reclamanților similare celor pe care Curtea le-a respins deja a se vedea Shmalko c. Ucraina , nr. 60750/00, §§ 30-34 și 49-51, 20 iulie 2004). Curtea consideră că prezenta obiecție trebuie respinsă din aceleași motive. 1 din Convenția privind întârzierea în aplicarea hotărârilor din Tribunalul Orașului Novogrodovskiy susține probleme serioase de fapt și lege în temeiul Convenției, ale căror hotărâre necesită o examinare a fondurilor. Acesta nu constată motive de declarare a acestor plângeri inadmisibilă. Din aceleași motive, plângerile reclamanților în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 nu poate fi declarat inadmisibil. III. MERITS 25. În observațiile lor, Guvernul a susținut că nici articolele 1 din Convenția, nici art. 1 din Protocolul nr. 1 (ca în cazul Sokur; a se vedea hotărârea, citată mai sus, § 28). 26. Reclamanții nu au fost de acord. 27. Curtea remarcă că hotărârile în favoarea reclamanților nu au fost aplicate pentru o perioadă considerabilă.28. Curtea reamintește că a constatat deja încălcări ale articolelor 1 din Convenția și a articolului din Protocolul nr. 1 în cazurile precum prezentele cereri (a se vedea Hotărârea Sokur, citată mai sus, §§ 37 și hotărârea Shmalko, citată mai sus, §§ 55-57). 29. După examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, Curtea consideră că guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită în cazurile în cauză. 30. Prin urmare, în toate cererile și o încălcare a articolului 1 din Convenție a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 din cererile nr. 14811/03, 26867/03, 37203/03, 38754/03 și 1181/04 IV. APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 AL CONVENȚIEI 31. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractanți în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” Daune, costuri și cheltuieli 32. Reclamanții au solicitat următoarele sume prin satisfacție echitabilă: - dl Aleksandr Komar - 8.882 EUR; - dl Yevgeniy Tsysyuk - 3.125 EUR; - dl Sergey Tsytsyuk - 3.100 EUR; - dl Vadim Maltsev – 6.488 EUR; - dl Vyacheslav Mikhaylenko – 7.521 EUR; - dl Vladimir Serdyuk – 7.475 EUR; - dl Nina Maltseva – 6.240 EUR. 33. Guvernul a susținut că reclamanții nu și-au justificat cererile și a susținut că constatarea unei încălcări ar constitui suficientă satisfacție. 34. Curtea, făcând evaluarea pe o bază echitabilă, astfel cum se prevede la art. 41 din Convenție, acordă acordări pe baza lungii perioadelor de neexecuție în fiecare caz: - dl Aleksandr Komar - 1.400 EUR; - dl Yevgeniy Tsysyuk - 1000 EUR; - dl Sergey Tsysytsyuk - 1.000 EUR; - dl Vadim Maltsev – 1.400 EUR; - dl Vyacheslav Mikhaylenko – 1.400 EUR; - dl Vladimir Serdyuk – 1.400 EUR; - dna Nina Maltseva – 1.400 EUR. Interesul implicit 35. Curtea consideră oportună faptul că dobânzile implicite ar trebui să se bazeze pe rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. admisibilă plângerile reclamanților cu privire la întârzierea în aplicarea hotărârilor în favoarea lor în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 și inadmisibilă cu restul cererilor; deține că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție în fiecare dintre cererile prezente; că a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 în cererile nr. 14811/03, 26867/03, 37203/03, 38754/03 și 1181/04; deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data în care hotărârea devine finală în conformitate cu art. 2 din convenție, după cum urmează: - pentru dl Aleksandr Komar, 1.400 EUR (1 mie patru sute de euro) pentru daune, cheltuieli și cheltuieli morale; - pentru dl Yevgeniy Tsysyuk, 1000 EUR (1 mie de euro) pentru daune, costuri și cheltuieli morale; - pentru dl Sergey Tsysyuk, 1000 EUR (1 mie de euro) pentru daune, costuri și cheltuieli morale; - pentru dl Vadim Maltsev, 1.400 EUR (1 mie patru sute de euro) pentru daune, cheltuieli și cheltuieli morale; - pentru dl Vyacheslav Mikhaylenko, 1.400 EUR (1 mie patru sute de euro) pentru daune, costuri și cheltuieli morale; - pentru dl Vladimir Serdyuk, 1.400 EUR (1 mie patru sute de euro) pentru daune, costuri și cheltuieli morale; - pentru dna Nina Maltseva, 1 400 EUR (1 mie patru sute de euro) pentru daune, costuri și cheltuieli morale. (b) că sumele de mai sus se transformă în moneda națională a statului contestat la rata aplicabilă la data decontare, plus orice impozit care poate fi taxabil; (c) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale; respinge restul cererilor reclamanților pentru o justă satisfacție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 28 februarie 2006, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Dollé J.-P. Președintele grefierului Costa