ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4215/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 152/2005,

Tribunalul Cluj a condamnat pe inculpatul ANGHELUȘ DAN, la 7 ani închisoare,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

)

lit. a) cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.

S-a menținut starea de arest

a inculpatului și s-a computat din pedeapsă durata arestului preventiv de la 20

octombrie 2004 la zi.

Conform art. 14 și art. 346 C.

proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat la

despăgubiri civile către partea civilă M.A. și în favoarea C.S.A.J. Cluj.

Inculpatul a fost obligat și

la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut, că în noaptea de 14 octombrie 2004, într-un local public

din stația C.F.R. Cluj Napoca, împreună cu minorul R.I., inculpatul l-a

deposedat prin violență pe partea vătămată M.A. de suma de 1.900.000 lei,

cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 12-14 zile

îngrijiri medicale.

Cei doi l-au bătut pe partea

vătămată M.A. în toaleta localului și i-au furat suma de 1.900.000 lei, până

când în acea încăpere a intrat un agent de poliție însoțit de un jandarm.

Inculpatul a reușit să fugă din toaletă cu banii furați.

Prin decizia penală nr. 120/A/2005,

Curtea de Apel Cluj a respins apelul inculpatului ca nefondat. În acest sens,

Curtea de Apel Cluj a motivat că starea de fapt a fost corect stabilită,

încadrarea juridică este legală iar pedeapsa just individualizată.

Împotriva deciziei a

declarat recurs inculpatul fără a-l motiva. În concluziile sale apărătorul

recurentului a cerut reducerea pedepsei, caz de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 72 C. pen., la

stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții

generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de

gradul de pericol social al faptei și făptuitorului, de persoana infractorului

și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În cauză instanțele au

aplicat inculpatului o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru infracțiunea de

tâlhărie în formă calificată pentru care legea prevede o limită egală cu acest

cuantum aplicat.

În cauză nu există nici o

împrejurare favorabilă inculpatului care să facă aplicarea unor circumstanțe

atenuante.

Dimpotrivă a comis fapta

împreună cu un minor în condițiile agravantei de la art. 75 lit. c) C. pen.

Este nesincer, nu recunoaște și nu dă nici un semn de regret pentru fapta ce a comis-o.

Nu a despăgubit partea vătămată.

Așa fiind, pedeapsa nu este

nicidecum prea aspră.

Prin urmare, Curtea, în baza

art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul și-l

va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul A.D. împotriva deciziei penale nr. 120/ A din

16 mai 2005 a Curții de Apel Cluj.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, durata arestării preventive de la 20 octombrie 2004 la 8 iulie

2005.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 160 lei (1.600.000 lei) cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 40 lei (400.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 8 iulie 2005.