ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2695/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin rezoluția din 23 mai 2005

(dosar nr. 80/P/2004), procurorul din Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Timișoara, în temeiul art. 228 raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc.

pen., a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătoarea M.D. pentru

comiterea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 246 C. pen.

În motivarea rezoluției se arată, în

esență, că actele de cercetare efectuate nu au confirmat existența unor fapte

de natură penală și că nemulțumirea petiționarului B.O., față de soluțiile

pronunțate de magistratul M.D., sunt de ordin subiectiv, fără a se aduce probe

în susținerea infracțiunii pe care a invocat-o.

Prin rezoluția din 9 septembrie 2005

a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Timișoara, plângerea petentului împotriva rezoluției dată de procuror a fost

respinsă.

Petentul a atacat rezoluția de

neîncepere a urmăririi penale la Curtea de Apel Timișoara.

Prin sentința penală nr. 15/ PI din

9 februarie 2005 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, a fost respinsă, ca

neîntemeiată, plângerea formulată de petentul B.O. împotriva ordonanței

pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosar nr. 80/P/2004.

Împotriva sentinței petiționarul a

declarat prezentul recurs.

În esență, recurentul critică

sentința sub aspectul greșitei aplicări a legii, în sensul că instanța nu a

analizat actele și lucrările dosarului, el depunând la dosar toate probele

necesare soluționării cauzei.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 278

1

alin.

(7) C. proc. pen., instanța, judecând plângerea verifică rezoluția atacată pe

baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri

noi prezentate.

Prima instanță s-a conformat acestei

dispoziții legale și a solicitat dosarul nr. 80/P/2004, petentul depunând la

dosarul cauzei mai multe înscrisuri.

Petentul nu s-a prezentat la

judecarea plângerii de către Curtea de Apel Timișoara și nici la judecarea

recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

În sentința atacată se face o amplă

și atentă analiză a rezoluțiilor procurorului prin prisma criticilor formulate

de petent în raport de actele și lucrările dosarului nr. 80/P/2004 și a actelor

depuse de acesta, concluzionându-se că în mod legal procurorul a dispus

neînceperea urmăririi penale față de judecătoarea M.D., președinta Judecătoriei

Ineu.

Înalta Curte de Casație și Justiție

constată că legal și temeinic a reținut procurorul, soluția fiind confirmată de

prima instanță, că actele de cercetare efectuate nu au relevat existența unor

fapte de natură penală.

Petiționarul este nemulțumit de

faptul că magistrata M.D., abuzând de funcția de președintă a Judecătoriei Ineu

a favorizat infractorii prin tergiversarea de ani de zile a rezolvării unei

cauze aflate pe rolul acestei instanțe.

Or, judecătoarei nu i se impută

pronunțarea unei soluții netemeinice sau nelegale, ci tergiversarea

soluționării cauzei aflată în fază execuțională.

Or, pentru această situație legea

prevede căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești, căi de atac prin care

partea nemulțumită formulează cereri și apărări.

De altfel, prin rezoluție se reține

și că plângerea petentului adresată procurorului ierarhic superior este

tardivă.

În concluzie, rezoluția de

neîncepere a urmăririi penale și soluția adoptată de prima instanță sunt

dispuse în acord cu dispozițiile legale în materia plângerii reglementate de art.

275 – art. 278 și art. 278

1

C. proc. pen. și justificate de actele

de cercetare efectuate în cauză.

Conform art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte, va respinge, ca nefondat, recursul

petentului.

În temeiul art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat în sumă de 100 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționarul B.O. împotriva sentinței penale nr. 15/ PI din 9

februarie 2006 a Curții de Apel Timișoara.

Obligă pe recurent să plătească

statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

28 aprilie 2006.