ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.04.2005

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2521/2005

HOTĂRÂRE
14.04.2005
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2521/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamanta D.P. a chemat în

judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând instanței, ca în

contradictoriu cu acesta, să dispună anularea hotărârii nr. 13535 din 25 mai

2004 și pe cale de consecință, să i se recunoască statutul de refugiat pe

motive etnice, pe perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, cu toate

drepturile corespunzătoare.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că împreună cu familia, a fost nevoită să se refugieze din

localitatea de domiciliu, comuna Poiana, în localitatea Decea și apoi în

Războieni, datorită persecuțiilor etnice la care a fost supusă, odată cu

cedarea Ardealului de Nord, Ungariei.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 835 din 17 iunie

2004, a admis acțiunea reclamantei, dispunând anularea hotărârii nr. 13535 din

25 mai 2004, emisă de pârâtă. Totodată, a obligat-o pe aceasta din urmă să-i

recunoască calitatea de refugiată pe perioada 1 august 1944 - 6 martie 1945 și

să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin

Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie

2004.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța a reținut că unicul considerent potrivit căruia localitatea

de domiciliu a reclamantei se afla sub administrația Statului român, nu este de

natură să o înlăture pe aceasta de la beneficiul drepturilor prevăzute de Legea

nr. 189/2000, cu atât mai mult, cu cât legiuitorul nu face nici o distincție

între administrațiile ce s-au exercitat asupra localităților din Ardealul de

Nord, cedate Ungariei.

Împotriva acestei sentințe,

considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, Casa Județeană de

Pensii Cluj, susținând, în esență, că situația reclamantei nu se încadrează în

obiectul Legii nr. 189/2000, întrucât localitatea din care s-a mutat, era

liberă, astfel că motivul plecării nu a fost persecuția etnică.

Recursul este fondat, urmând

a fi admis, pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.

Legea nr. 189/2000 acordă

anumite drepturi, numai persoanelor care au fost persecutate etnic de

regimurile instaurate ca urmare a Dictatului de la Viena din 7 august 1940, în

perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 și care și-au părăsit domiciliul,

refugiindu-se de pe teritoriul ocupat, pe un teritoriu unde să nu mai fie

persecutate din același motiv, cu condiția dovedirii acestei situații (a unei

persoane persecutate din motive etnice), cu actele prevăzute de Legea nr.

189/2000 și H.G. nr. 127/2002.

Acest act normativ are un

profund caracter reparatoriu, legiuitorul urmărind repararea pe cale

patrimonială a suferințelor pricinuite persoanelor care au fost persecutate

etnic și care și-au părăsit domiciliul, refugiindu-se

În cauză, reclamanta

aparține populației majoritare și atât (localitatea Poiana) localitatea de

domiciliu, cât și aceea în care s-a refugiat, respectiv, Decea, județul Alba,

se aflau pe teritoriul românesc, neexistând motive de persecuție etnică și nici

dovezi în acest sens.

De altfel, singurul act

oficial existent în cauză, dar care este în defavoarea reclamantei, este adresa

nr. C/785 din 1 ianuarie 2004, a Ministerului Administrației și Internelor -

Arhivele Naționale, din al cărei conținut rezultă că reclamanta și familia

acesteia nu figurează în tabele cu evidența refugiaților.

În consecință, recursul

Casei Județene de Pensii Cluj fiind întemeiat, urmează a fi admis, a se casa

sentința atacată și în fond, a se respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată

de D.P.

Admite recursul declarat de

Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 835 din 17 iunie

2004 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și

în fond, respinge acțiunea

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 14 aprilie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-04-14
0,99
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2522/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta S.A. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând instanței, ca în contradictoriu cu pârâta, să dispună anularea hotărârii nr
ÎCCJ 2005-04-14
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2528/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul B.E. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând instanței, ca în contradictoriu cu aceasta, să dispună anularea hotărârii
ÎCCJ 2005-04-15
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2556/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 17 mai 2004, reclamanta R.E. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 1327 di
ÎCCJ 2006-02-09
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 471/2006
nța atacată și în fond, respinge acțiunea reclamantului. În motivarea hotărârii, Înalta Curte reține că, în cauză, potrivit listelor eliberate de Arhivele Statului - Regiunea Cluj, rezultă că localitatea Poiana, județul Cluj se afla sub adm
ÎCCJ 2004-10-14
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7591/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, sub nr. 468 din 6 ianuarie 2004, reclamantul N.P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județea
Sursă