ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1920/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1920/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 415 din 1 iunie 2005 judecătoria Lugoj, l-a achitat pe inculpatul I.C.M. pentru infracțiunea de tulburare de posesie prevăzută de art. 220 C. pen., la plângerea prealabilă a părții vătămate F.G. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în fapt, că inculpatul doar a sunat și a bătut la ușa imobilului, fără a pătrunde în imobil, astfel că nu a existat în fapt o ocupare totală sau parțială a acestuia și astfel nu există infracțiunea de tulburare de posesie. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs partea vătămată F.G., însă Tribunalul Timiș, prin penală nr. 868 din 11 mai 2005 pronunțată în dosar nr. 7404/2005, a respins, ca tardiv, recursul, întrucât deși partea vătămată F.G.
a fost prezentă la dezbaterea în fond a cauzei în fața primei instanțe, motiv pentru care termenul de recurs de 10 zile, prevăzut de lege, curgea de la pronunțare, aceasta a declarat recurs doar la data de 21 iulie 2005. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs partea vătămată, invocând faptul că excepția tardivității recursului nu a fost invocată și rezolvată la primul termen de judecare a recursului, ci cauza s-a amânat atunci pentru un alt termen de judecată. Examinând recursul declarat din oficiu, în baza înscrisurilor de la dosar, instanța îl constată inadmisibil, urmând să-l respingă în consecință, conform art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., întrucât infracțiunea dedusă judecății, cea prevăzută de art. 220 C. pen., făcând parte din categoria infracțiunilor avute în vedere de art. 279 pct. 2 lit. a) C. proc.
pen. și o asemenea judecată nu cunoaște decât o singură cale de atac împotriva hotărârii de fond pronunțate, respectiv cea a recursului. Cum Tribunalul Timiș a soluționat cauza ca instanță de recurs, un al doilea recurs în fața Curții de Apel Timișoara este inadmisibil. Se vor aplica și dispozițiile art. 192 C. proc. pen. Astfel, s-a pronunțat Curtea de Apel Timișoara prin decizia penală nr. 33/ R din 12 ianuarie 2006 respectiv, respingându-se recursul declarat de partea vătămată F.G., ca inadmisibil, împotriva deciziei penale nr. 868/ R din 11 noiembrie 2005 a Tribunalului Timiș. Partea vătămată, nemulțumită și de această hotărâre, a declarat prezentul recurs împotriva deciziei penale nr. 33/ R din 12 ianuarie 2006 a Curții de Apel Timișoara, nemotivat în scris și nici nu s-a prezentat pentru susținerea orală a acestuia.
Recursul de față, fiind un al 2-lea recurs, instituție de drept procesual penal, necunoscută și ne reglementată de legea în vigoare, va fi respins, ca inadmisibil, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Potrivit art. 192 C. proc. pen., partea vătămată recurentă fiind în culpă procesuală față de cele expuse, urmează a fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de partea vătămată F.G. împotriva deciziei penale nr. 33 din 12 ianuarie 2006 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. Obligă recurenta parte vătămată la plata sumei de 120 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 24 martie 2006.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.