ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8039/2005

Asupra recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Contestatorii N.M., N.M. jr și N.I. au

chemat în judecată pe pârâții Primarul municipiului Arad și Consiliul județean

Arad, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța să fie dispusă anularea

dispoziției nr. 1460 din 10 decembrie 2003, emisă de primul pârât prin care

le-a fost respinsă cererea de restituire în natură, formulată în temeiul Legii

nr. 10/2001, privind apartamentul nr. 2, situat în Arad, înscris în C.F. 24040

Arad, nr. top 1615/II, trecut în proprietatea statului în baza Decretului nr. 223/1974.

Totodată, contestatorii au solicitat

obligarea primarului municipiului Arad să emită o nouă dispoziție prin care să

le fie restituit imobilul în natură sau să le fie acordate despăgubiri bănești,

reprezentând contravaloarea apartamentului, în cuantum de 247.053.000 lei,

stabilit prin expertiza de evaluare a acestuia.

Prin sentința civilă nr. 134 din 3

martie 2004, pronunțată de Tribunalul Arad a fost admisă în parte acțiunea, a

fost anulată dispoziția nr. 1460 din 10 decembrie 2003, emisă de Primarul

municipiului Arad, care a fost obligat să emită o nouă dispoziție cu ofertă de

acordare de despăgubiri bănești către reclamanți, a fost respinsă contestația

față de pârâtul Consiliul județean Arad, precum și capetele de cerere privind

restituirea în natură a imobilului și stabilirea de către instanță a

cuantumului despăgubirilor și a fost obligat Primarul municipiului Arad la

plata sumei de 4.000.000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că trecerea imobilului în proprietatea statului a fost făcută

fără titlu valabil, că restituirea în natură nu este posibilă deoarece

apartamentul a fost înstrăinat fostului chiriaș, în baza Legii nr. 112/1995 și

că pârâtul Consiliul județean Arad nu are calitate procesuală pasivă.

Apelul declarat împotriva sentinței

tribunalului a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 1397 din 16 iunie

2004, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, iar apelantul a

fost obligat la plata sumei de 5.000.000 lei cheltuieli de judecată față de

intimații contestatori.

Împotriva susmenționatei decizii a

declarat recurs Primarul municipiului Arad, susținând în esență că, în

conformitate cu prevederile cuprinse în capitolul II pct. 1.4 B din Normele

metodologice aprobate prin H.G. nr. 498/2003, preluarea de către stat a

imobilului nu a fost abuzivă, deoarece foștii proprietari au făcut cerere de

plecare definitivă din țară, au înstrăinat locuința către stat, fiind

îndestulați din prețul primit, că despăgubirile primite au asigurat un

echilibru just și că nu a fost contestată decizia de trecere a apartamentului

în proprietatea statului.

Recursul este nefondat.

Așa cum a reținut corect instanța de

apel, confirmând soluția instanței de fond, imobilul a fost trecut în

proprietatea statului în baza Decretului nr. 223/1974, fără titlu valabil,

deoarece acest act normativ contravenea atât Constituției din 1965, cât și

prevederilor art. 481 C. civ., potrivit cărora, nimeni nu poate fi silit a ceda

proprietatea sa, decât pentru utilitate publică și primind o dreaptă și

prealabilă despăgubire.

Cum imobilul a fost trecut în

proprietatea statului fără a exista o cauză de utilitate publică și fără ca

despăgubirea să îndeplinească condiția de a fi „dreaptă”, evident, trecerea în

proprietatea statului a fost făcută fără titlu valabil, situație în care, sunt

incidente prevederile art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001.

Totodată, raportat la faptul că

apartamentul a fost înstrăinat fostului chiriaș în temeiul Legii nr. 112/1995,

sunt aplicabile prevederile art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001, potrivit

cărora măsurile reparatorii se stabilesc în atare situație numai în echivalent.

Având în vedere principiul

supremației legii se constată că invocarea Normelor metodologice de aplicare

unitară a Legii nr. 10/2001, este lipsită de relevanță.

În ceea ce privește ultima critică

se constată că prin dispozițiile Legii nr. 10/2001, acordarea măsurilor

reparatorii, indiferent de natura lor, nu este condiționată de contestarea

deciziei prin care imobilele au fost preluate de stat.

În consecință, recursul urmează a fi

respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

La cererea intimaților-contestatori,

conform art. 274 C. proc. civ., recurentul urmează a fi obligat la plata sumei

de 505,75 RON cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de

pârâtul Primarul municipiului Arad împotriva deciziei civile nr. 1397 din 16

iunie 2004 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă, ca nefondat.

Obligă pe recurent la plata sumei de

505,75 RON față de intimații-reclamanți N.I., M. jr. și M. senior, cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 17 octombrie 2005.