ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4285/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 30 iunie 2004, reclamanta SC P. SA București a chemat în judecată Autoritatea Națională a Vămilor, solicitând constatarea nulității absolute a actelor constatatoare nr. 34 din 23 noiembrie 1993 și nr. 41 din 14 decembrie 1993, precum și a titlului executor nr. 25 din 5 februarie 1998 și a formelor de executare. În motivarea cererii, reclamanta a învederat că ambele acte constatatoare sunt nelegale, actul normativ invocat, O.G. nr. 26/1993, intrând în vigoare ulterior efectuării importului, achitării taxelor vamale și a amenzilor contravenționale aplicate în luna ianuarie 1993. Din același motiv, a mai susținut reclamanta, și titlul executor emis în anul 1998, pentru suma de 752.887.359 lei, este întocmit cu încălcarea legii, societatea neputând fi ținută răspunzătoare de plata sumei.

Prin sentința civilă nr. 1928 din 1 octombrie 2004, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a respins excepțiile invocate de pârâtă privind autoritatea de lucru judecat și tardivitatea cererii și a respins acțiunea, ca inadmisibilă. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că nu poate fi primită acțiunea întemeiată în drept pe dispozițiile art. 111 C. proc. civ., care reglementează cererea pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept, cât timp pentru actele administrative atacate, reclamanta avea la dispoziție acțiunea în anulare pentru cele două acte constatatoare și respectiv, contestația la executare cu privire la formele de executare. Instanța a mai reținut că prevederile art. 111 C. proc.

civ., nu sunt aplicabile în contencios administrativ, legea specială în materie, Legea nr. 29/1990 punând la dispoziția persoanei vătămate în drepturile sale, acțiunea în realizare, având ca obiect anularea actului administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei, cale de care reclamanta nu a uzitat. Împotriva sentinței a declarat recurs, reclamanta SC P. SA București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, reclamanta a arătat că este greșită soluția de respingere a acțiunii, ca inadmisibilă, cât timp societatea și-a achitat toate obligațiile datorate în cadrul termenului legal. Or, cât timp taxele vamale în vigoare la data importului au fost încasate de pârâtă, la 30 aprilie .1992, stabilirea altor obligații financiare, ulterior, este nelegală, actele administrative încheiate fiind nule.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Astfel, cât timp reclamanta nu a contestat în termenul și în condițiile prevăzute de Legea nr. 29/1990, a contenciosului administrativ, atât actele constatatoare emise în anul 1993, cât și titlul executor și celelalte forme de executare întocmite în 1998, în mod întemeiat s-a reținut de către instanța de fond, că nu sunt aplicabile prevederile art. 111 C. proc. civ. De menționat că, prin hotărâre judecătorească irevocabilă, sentința civilă nr. 23868 din 11 decembrie 2000, a Judecătoriei sectorului 1 București, s-a respins, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de reclamantă, prin care se solicita anularea aceluiași titlu executor și a formelor de executare emise în baza titlului.

Cât privește susținerea că obligațiile vamale au fost greșit stabilite, societatea achitând taxele datorate în anul 1992, această apărare nu putea fi examinată decât în cadrul unei acțiuni în anularea actelor constatatoare emise în anul 1993, întemeiată pe dispozițiile art. 1 din Legea nr. 29/1990, cale neurmată de reclamantă. În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC P. SA București împotriva sentinței civile nr. 1928 din 1 octombrie 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 septembrie 2005.