ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9708/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9708/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursurilor civile de față:
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 11 aprilie 2002, contestatorul V.A.
a chemat în judecată pe pârâtele A.N.C.M.-U.C.E.C.O.M., A.T.C.O.M. Dolj și S.O.C.O.M.
A. Filiași, solicitând:
-
anularea deciziei nr. 15 din 11 martie 2002 emise de U.C.E.C.O.M., hotărârii
Comitetului executiv al A.T.C.O.M. Dolj, consemnată în procesul verbal al
ședinței din 20 decembrie 2001, hotărârii nr. 1 din 23 noiembrie 2001 emise de
Adunarea generală a S.O.C.O.M. A. Filiași și deciziei nr. 52 din 16 august 2001
emise de A.T.C.O.M. Dolj;
- reintegrarea în funcția de
președinte al S.O.C.O.M. A. Filiași;
- obligarea intimatei S.O.C.O.M. A. Filiași
la plata despăgubirilor cuvenite de la 17 august 2001 până la efectiva
reintegrare;
- 100.000.000 lei daune morale.
În motivarea cererii, al cărei temei
de drept nu a fost indicat, contestatorul a susținut că:
- prin decizia nr. 52 din 16 august
2001, intimata A.T.C.O.M. Dolj i-a retras împuternicirea de președinte al S.O.C.O.M.
A. Filiași.
- decizia menționată era nemotivată,
nu preciza termenul de contestare și organul la care poate fi atacată și nu i-a
fost comunicată;
- prin hotărârea nr. 1 din 23
noiembrie 2001, Adunarea generală a S.O.C.O.M. A. Filiași l-a exclus din
cooperativa meșteșugărească, în baza statutului propriu, regulamentului de
ordine interioară și art. 130 lit. i) C. muncii;
- această hotărâre încalcă flagrant
condițiile de valabilitate a unui act de excludere din organizație, asimilabil
dispoziției de desfacere a contractului de muncă;
- prin hotărârea consemnată în
procesul verbal al ședinței din 20 decembrie 2001, Comitetul executiv al A.T.C.O.M.
Dolj i-a respins, ca nefondate, contestațiile împotriva deciziei nr. 52/2001 și
hotărârii nr. 1/2001;
- prin decizia nr. 15 din 11 martie
2002, Biroul executiv al U.C.E.C.O.M. i-a respins contestația împotriva
hotărârii Comitetul executiv al A.T.C.O.M. Dolj;
- nu s-a prezentat la ședința din 11
martie 2002 a Biroului executiv al U.C.E.C.O.M. deoarece a primit adresa de
înștiințare (care poartă data de 7 martie 2002) chiar în ziua soluționării contestației.
Judecătoria Craiova, prin sentința
civilă nr. 18237 din 26 august 2002, și-a declinat competența în favoarea
Curții de Arbitraj de pe lângă A.N.C.M. , reținând că:
- litigiul dedus judecății privește
raporturi de natură nepatrimonială (anularea unor acte emise de intimate) dar
și patrimoniala (drepturi bănești cuvenite ca urmare a eventualei reintegrări
în funcția deținută la S.O.C.O.M. A. Filiași);
- potrivit art. 30 din statutul A.T.C.O.M.
Dolj și art. 78 din statutul S.O.C.O.M. A. Filiași, soluționarea litigiilor
patrimoniale dintre aceste entități și membrii cooperatori revine curții de
arbitraj menționate.
Tribunalul Dolj, secția civilă, prin
decizia nr. 187 din 10 februarie 2003, a respins, ca nefondat, recursul
declarat de contestator, cu motivarea că recurentul, în calitate de membru
cooperator, trebuie să respecte dispozițiile statutare, inclusiv pe acelea
referitoare la modul de soluționare a litigiilor patrimoniale.
Curtea de Arbitraj de pe lângă A.N.C.M.–
U.C.E.C.O.M., prin sentința nr. 236 din 8 mai 2003, a admis excepția
autorității de lucru judecat invocată de A.T.C.O.M. Dolj în privința deciziei
nr. 52/2001 și a respins, ca nefondată, contestația formulată în cauză.
S-a reținut că:
- prin sentința nr. 552 din 28
noiembrie 2002, Curtea de Arbitraj U.C.E.C.O.M. a respins contestația împotriva
deciziei nr. 52/2001;
- măsura excluderii contestatorului,
dispusă prin hotărârea nr. 1/2001 și menținută prin hotărârea din 20 decembrie
2001 și decizia nr. 15/2002, a fost determinată de absențele sale nemotivate,
timp de 10 zile, faptă care, potrivit statutului și regulamentului de ordine
interioară ale S.O.C.O.M. A. Filiași, constituie o abatere foarte gravă.
Curtea de Apel București, secția a
VII-a civilă, prin decizia nr. 567 din 25 iunie 2004, în majoritate, a admis
acțiunea în anulare formulată de contestator, a anulat sentința arbitrală și a
trimis contestația, spre competentă soluționare, Tribunalului București, secția
a VIII-a civilă, conflicte de muncă și litigii de muncă.
S-a reținut că decizia nr. 187/2003
a Tribunalului Dolj nu prezintă relevanță deoarece prin acțiunea în anulare se
exercită un control judecătoresc autonom, extraordinar, ce permite inclusiv
analiza competenței instanței investite inițial cu soluționarea pricinii.
De asemenea, s-a reținut că în cauză
sunt incidente motivele de anulare prevăzute de art. 364 lit. a) și i) C. proc.
civ.:
- între contestator, președinte al S.O.C.O.M.
A. Filiași de la 12 martie 1997, și această societate s-a încheiat, la 12 iunie
1998, un contract de administrare și gestionare a patrimoniului;
- la data încheierii contractului,
cât și ulterior, la data emiterii actelor contestate, art. 184 C. muncii în
vigoare în acea perioadă recomandă organizațiilor cooperatiste ca, în măsura în
care nu există prevederi legale contrare, să reglementeze raporturile de muncă
privind pe membrii cooperatori corespunzător principiilor cuprinse în cod,
adaptate specificului lor de activitate;
- art. 16 alin. (1) din contractul
de administrare și gestionare a patrimoniului, referitor la competența Curții
de Arbitraj U.C.E.C.O.M., are în vedere doar litigiile patrimoniale, ceea ce
înseamnă că în speță erau incidente dispozițiile art. 184 C. muncii și, prin
urmare, contestația nu putea fi soluționată de instanța arbitrală menționată.
Pârâtele A.T.C.O.M. Dolj și S.O.C.O.M.
A. Filiași au declarat recurs prin care au solicitat casarea ultimei hotărâri
și trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel București.
În motivarea recursurilor, al căror
temei juridic nu a fost indicat, ambele recurente au susținut că hotărârea
atacată ar fi greșită deoarece:
- raporturile dintre cooperativele
meșteșugărești și membrii cooperatori au la bază o convenție de asociere, și nu
un contract individual de muncă;
- această convenție generează, pe de
o parte, raporturi juridice de muncă, altele decât cele stabilite prin
contractul individual de muncă, iar pe de altă parte, raporturi juridice
patrimoniale;
- legea nu interzice arbitrarea
litigiilor de muncă;
- drept consecință, clauza
compromisorie din contractul de administrare și gestionare a patrimoniului,
potrivit căreia competența soluționării contestației revenea Curții de Arbitraj
a U.C.E.C.O.M., este perfect valabilă;
- nici una din celelalte critici
aduse hotărârii arbitrale nu se încadrează în cazurile enumerate limitativ de
art. 364 C. proc. civ.
Criticile invocate de recurente, a
căror dezvoltare permite încadrarea în motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.
proc. civ., sunt nefondate deoarece:
- potrivit art. 340 C. proc. civ.,
pot fi soluționate pe calea arbitrajului doar litigiile patrimoniale, dacă
privesc drepturi asupra cărora legea permite a se face tranzacție;
- de asemenea, Legea nr. 168/1999,
prin art. 32 și art. 62, permite să fie arbitrare și conflictele de interese,
fără nici o deosebire, deci inclusiv cele patrimoniale;
- litigiul din cauză nu se
încadrează însă în categoria conflictelor de interese și are două componente,
una principală, nepatrimonială, iar cealaltă accesorie și patrimonială;
- această particularitate exclude,
principial, posibilitatea soluționării litigiului dedus judecății de către
instanța arbitrală;
- pe de altă parte, raporturile
juridice dintre cooperative și membrii cooperatori sunt considerate drept forme
tipice ale raporturilor juridice tipice de muncă, deși au la bază o convenție
de asociere;
- în atare situație, dezacordurile
intervenite între partenerii raporturilor juridice analizate constituie tot
conflicte de muncă, potrivit art. 248 alin. (1) C. muncii și sunt supuse
regulilor jurisdicției muncii, înscrise în Titlul XII din același cod.
Așa fiind, conform art. 312 alin. (1
)C. proc. civ., recursurile declarate în cauză vor fi respinse, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții
S.O.C.O.M. A. Filiași și A.T.C.O.M. Dolj împotriva deciziei nr. 567 din 25
iunie 2004 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și litigii de muncă,
ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 23 noiembrie 2005.