ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3375/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3375/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1703 din 17
mai 2004, Judecătoria Târgoviște a respins acțiunea formulată de reclamanta SC
C. SA Târgoviște împotriva pârâtei C.F.R. SA, sucursala București privind
obligarea la plata sumei de 15.231.482 lei reprezentând contravaloarea
lipsurilor cantitative ale mărfii la destinație, taxele de transport aferente
și dobânda legală respingând și capătul de cerere privitor la obligarea pârâtei
la plata cheltuielilor de judecată.
Apelul declarat de reclamantă
împotriva sentinței anterior menționată a fost respins, ca nefondat, prin
decizia nr. 558 din 28 iulie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești,
secția comercială și de contencios administrativ.
Reclamanta SC C. SA Târgoviște a
declarat recurs împotriva acestei decizii în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.
civ. și a susținut că este netemeinică și nelegală.
La termenul de azi, Curtea din
oficiu a invocat excepția de necompetență materială a Curții de Apel Ploiești
în soluționarea căii de atac, respectiv a apelului declarat de reclamantă
împotriva sentinței judecătoriei, în temeiul art. 158 alin. (1) C. proc. civ.
Reclamanta SC C. SA
Târgoviște a formulat acțiunea la data de 29 martie 2004, dar sentința nr. 1703
a Judecătoriei Târgoviște a fost pronunțată la 17 mai 2004 când era în vigoare
O.U.G. nr. 58/2004 privind modificările și completările codului de procedură
civilă care la art. 299 a introdus un nou aliniat potrivit căruia „recursul se
soluționează de Curtea Supremă de Justiție, dacă prin lege nu se prevede
altfel”.
La data formulării apelului de către
reclamantă 17 iunie 2004, era adoptată Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea
O.U.G. nr. 58/2003, care a modificat dispozițiile art. 282
1
alin.
(1) C. proc. civ., în sensul că nu sunt supuse apelului hotărârile
judecătorești date în primă instanță în litigiile în materie comercială al
căror obiect are o valoare de până la un miliard lei inclusiv.
Având în vedere că valoarea
litigiului dedus judecății este de 12.722.052 lei, curtea de apel trebuia să
califice calea de atac formulată de reclamantă drept recurs.
Așa fiind, având în vedere
dispozițiile art. 312 alin. (6) C. proc. civ., urmează a se admite excepția de
necompetență materială, a se admite recursul declarat de reclamantă, se va casa
decizia atacată și se va trimite cauza la Tribunalul Prahova pentru
soluționarea apelului reclamantei, ca recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția de necompetență
materială.
Admite recursul
declarat de reclamanta SC C. SA Târgoviște împotriva deciziei nr. 558 din 28
iulie 2004 a Curții de Apel București, secția comercială și de contencios
administrativ.
Casează decizia și trimite dosarul
la Tribunalul Dâmbovița pentru soluționarea apelului declarat de reclamantă
împotriva sentinței nr. 1703 din 17 mai 2004 a Judecătoriei Târgoviște, ca
recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 3 iunie 2005.