ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.06.2005

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3895/2005

HOTĂRÂRE
23.06.2005
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3895/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 6742 din 19

decembrie 2003 a Tribunalului Dolj, secția comercială și de contencios

administrativ, s-a admis în parte opoziția formulată de P.A. în contradictoriu

cu intimatele SC P. SA Craiova și O.R.C. Craiova, s-a constatat nulitatea

absolută a hotărârii A.G.A. din 10 aprilie 2003 a SC P. SA Craiova pct. 5, s-au

respins celelalte capete de cerere.

Apelul declarat de SC P. SA Craiova,

împotriva hotărârii instanței de fond a fost respins prin decizia nr. 283 din 28

iunie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.

S-a reținut în considerentele

deciziei că instanța de fond a calificat greșit cererea ca fiind opoziție,

deoarece reclamantul nu este creditor social, iar scopul urmărit prin

promovarea acțiunii este constatarea nulității hotărârii A.G.A.

Calificarea acțiunii este atributul

exclusiv al instanței și față de obiectul litigiului, calificarea corectă a

cererii este aceea a unei acțiuni în constatarea nulității absolute parțiale a

hotărârii A.G.A., formulată în temeiul art. 131 alin. (2

1

) din Legea

31/1990.

În raport de această calificare s-a

considerat că sentința pronunțată este susceptibilă a fi atacată cu apel și nu

cu recurs conform dispozițiilor art. 282 C. proc. civ., raportat la art. 720

8

nr. 195/2004.

Pe fondul litigiului, s-a reținut că

dispoziția de antrenare a răspunderii administratorului luată prin hotărârile

A.G.A. din 10 aprilie 2003 este lovită de nulitate absolută întrucât au fost

încălcate dispozițiile art. 129 alin. (2) din Legea 31/1990, care prevăd că

este obligatoriu votul secret pentru luarea acestei hotărâri.

SC P. SA Craiova a declarat recurs

împotriva acestei decizii în temeiul art. 304 pct. 6, 9 și 10 C. proc. civ. și

a susținut că este nelegală și netemeinică.

În primul motiv de recurs întemeiat

pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., s-a susținut că instanța de apel

a încălcat dispozițiile codului de procedură civilă privind principiul

disponibilității în sensul că a calificat opoziția ca fiind o cerere în anulare

a hotărârii A.G.A.

Nu s-au avut în vedere dispozițiile art.

131 alin. (2

2

) din Legea 31/1990, care prevăd că administratorii nu

pot ataca hotărârea A.G.A. privitoare la revocarea lor din funcție.

Recurenta a invocat că instanța de

apel a încălcat dispozițiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., în sensul că nu

s-a pronunțat asupra probelor administrate de aceasta respectiv convocatoriul A.G.A.

dat publicității în M. Of., procesul verbal al A.G.A., din care rezultă că A.G.A.

din 10 aprilie 2003 s-a desfășurat cu respectarea condițiilor cerute de art. 111

– 112 din Legea 31/1990. Nu s-au avut în vedere documentele din care rezultă

comportamentul oponentului care în calitate de administrator a încălcat în mod

repetat prevederile actului constitutiv, ale regulamentului de organizare și

funcționare și a săvârșit fapte incompatibile cu calitatea de administrator așa

cum prevăd dispozițiile art. 145 din Legea 31/1990.

În ultimul motiv de recurs întemeiat

pe dispozițiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ., s-a susținut că instanța a

acordat ceea ce nu s-a cerut.

Astfel, prin opoziția formulată și

precizată ulterior, s-a solicitat ca în temeiul art. 61 și art. 62 din Legea

31/1990 să se dispună anularea prevederilor hotărârii luate în A.G.A. din 10

aprilie 2003 specificate la punctul 2 lit. a), b) și c), iar instanța a

constatat nulitatea absolută a punctului 5 din această hotărâre.

Recursul este fondat.

Reclamantul P.A. a formulat la data

de 23 octombrie 2004 o cerere intitulată opoziție prin care a solicitat ca în

temeiul art. 61 din Legea 31/1990 să se dispună anularea art. 2 lit. a), b) și

c) din hotărârea A.G.A. a SC P. SA Craiova dată la 10 aprilie 2003, acordarea

drepturilor bănești până la repunerea sa în drepturi, cu daune morale în

cuantum de 100.000.000 lei.

La 12 noiembrie 2003 P.A. a formulat

precizări la această opoziție și a arătat că temeiul juridic este art. 61 și art.

62 din Legea 31/1990 și a menționat că nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 145

din acest act normativ.

Potrivit dispozițiilor art. 129 alin.

(6) C. proc. civ., care consacră principiul disponibilității în procesul civil

„în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse

judecății„.

De aici rezultă că reclamantul

fixează în cererea sa de chemare în judecată limitele și obiectul acțiunii.

În speță reclamantul și-a precizat

cererea ca fiind opoziție, întemeiată pe dispozițiile art. 61 și art. 62 din

Legea 31/1990 privind societățile comerciale.

Instanța de apel prin decizia

recurată a schimbat obiectul acțiunii și a depășit limitele investiției în

sensul că a calificat-o ca fiind o acțiune în constatarea nulității absolute a

hotărârii A.G.A. formulată în temeiul art. 13 alin. (2) din Legea 31/1990.

În raport de obiectul acțiunii

formulată de reclamant, opoziție, instanța de apel în mod greșit a soluționat

cererea intitulată de altfel „recurs” ca apel potrivit dispozițiilor art. 282 C.

proc. civ., raportat la art. 720

8

Potrivit dispozițiilor art. 62 alin.

(3) din Legea 31/1990, hotărârea pronunțată asupra opoziției este supusă numai

recursului.

În raport de aceste prevederi legale

și având în vedere art. 312 alin. (5) C. proc. civ., urmează a se admite

recursul declarat de pârâta SC P. SA Craiova, a se casa decizia instanței de

apel și se va trimite cauza la aceeași instanță pentru a se soluționa calea de

atac, ca recurs.

Nu se mai impune analizarea

celorlalte motive de recurs, care se vor avea în vedere ca apărări la instanța

de trimitere.

Admite recursul declarat de pârâta SC

secția comercială.

Casează decizia și trimite cauza la

aceeași curte de apel pentru a soluționa calea de atac, ca recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 23 iunie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83519)
Opoziția întemeiată pe art.61 și 62 din Legea nr.31/1990. Calea de atac. Calificare Încălcând principiul disponibilității, instanța a calificat opoziția întemeiată pe dispozițiile art.61 și 62 din Legea nr.31/1990 ca fiind o cerere în anula
ÎCCJ 2007-10-31
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3397/2007
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 10 octombrie 2005, reclamantul C.M. a chemat în judecată pe pârâții C.J., S.F. și SC C. SA Craiova, solicitând instanței constatarea nulității
ÎCCJ 2006-11-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3895/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 1758 din 17 martie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis recursurile declarate
ÎCCJ 2003-09-23
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3838/2005
ul în litigiu, alături de reclamant, cerere care a fost admisă în principiu, în ședința publică din 23 septembrie 2003. Prin sentința civilă nr. 9297/2003 a Judecătoriei Craiova, a fost respinsă acțiunea principală și cererea de intervenție
ÎCCJ 2007-10-31
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3607/2008
Deliberând asupra recursului de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 4083 din 13 iulie 2006, Tribunalul Dolj a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S.F. și s-a respins exc
Sursă