ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1942/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamanta

S.M.N. a chemat în judecată pe pârâtul B.V., solicitând constatarea nulității

absolute a antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 130 din

23 ianuarie 2003, încheiat între pârât și unchiul reclamantei, S.I.

În motivarea acțiunii reclamanta

arată că această convenție este nulă pentru lipsa consimțământului, actul fiind

încheiat cu 3 zile înaintea decesului și semnat prin punere de deget.

Judecătoria Rădăuți, prin sentința

civilă nr. 2400 din 10 septembrie 2003, a respins acțiunea, reținând că, în

lipsa certificatului de moștenitor, reclamanta nu face dovada calității sale.

Prin decizia civilă nr. 794 din 26

martie 2004, Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondat apelul declarat de

reclamantă împotriva sentinței civile nr. 2400 din 10 septembrie 2003 a

Judecătoriei Rădăuți.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că reclamanta justifică un interes în promovarea acestei

acțiuni, având calitatea de moștenitoare a defunctului, dar, fiind vorba de un

înscris autentic, acesta face dovada până la înscrierea în fals.

Împotriva acestei decizii,

reclamanta a declarat recurs, reiterând, în esență, cele invocate în acțiune,

invocând existența unui drept de proprietate asupra imobilului, stabilit în

favoarea sa și faptul că, defunctul nu putea încheia un astfel de act.

Recursul nu este întemeiat.

În raport de cauzele de nulitate

invocate prin acțiune, de obiectul acesteia dedus judecății, prin hotărârea

atacată s-a apreciat corect că, actul atacat fiind unul autentic, mențiunile

cuprinse în acesta, ce țin de constatările personale ale agentului

instrumentator, cu privire la prezența părților, luarea consimțământului,

semnarea înscrisului, fac dovada deplină până la înscrierea în fals.

Cum mențiunile făcute în acest sens

relevă faptul că notarul s-a deplasat la domiciliul promitentului vânzător, pe

care l-a găsit slăbit de boală și bătrânețe și care în deplinătatea

facultăților mentale a semnat înscrisul în fața notarului, prin punere de

deget, după ce a fost identificat și legitimat, acțiunea a fost în mod legal

respinsă.

Față de cele arătate, în temeiul

art. 312 C. proc. civ. recursul urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamanta S.M.N. împotriva deciziei civile nr. 794 din 26 martie

2004 a Curții de Apel Suceava, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie 2005.