ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4319/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 83 din 27

septembrie 2004, Curtea de Apel Ploiești a respins, ca nefondată, plângerea

formulată de petentul N.Șt.F. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi

penale nr. 3286/C/165 luată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești în

dosarul nr. 821/VIII/1/2004, privind pe procurorul S.N. de la Parchetul de pe

lângă Tribunalul Prahova.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut că prin plângere, N.Șt.F. a cerut stabilirea vinovăției

procurorului anchetator S.N., pentru dispunerea, față de el, a măsurii arestării,

pentru infracțiunea de omor calificat, victimă fiind tatăl său, întrucât

procurorul a săvârșit infracțiuniunile de fals material și uz de fals, constând

din aceea că într-un prim act medico-legal datat 12 ianuarie 1999, medicul

legist a constatat că N.G. a murit din cauza bronho-pneumoniei, iar anterior,

într-un alt raport medico-legal s-a precizat că victima a prezentat numeroase

fracturi costale, astfel că între cele două acte medico-legale sunt

nepotriviri.

Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel Ploiești, în urma verificărilor efectuate, a reținut că petentul nu a

semnalat nici un element care să poată fi avut în vedere la declanșarea

urmăririi penale față de procurorul S.N., sub aspectul săvârșirii vreuneia din

infracțiunile menționate de petent, respectiv, infracțiunea de abuz în serviciu

contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen., infracțiunea de

abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prevăzute de art. 247 din

același cod, infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de

art. 248

1

C. pen. și infracțiunea de represiune nedreaptă, prevăzută

de art. 268 din același cod.

În fapt, procurorul S.N. de

la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a efectuat cercetări penale în

dosarul nr. 683/P/1999, inculpatul N.Șt.F. fiind anchetat pentru săvârșirea

infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen.,

raportat la art. 175 lit. c) din același cod.

În sarcina inculpatului,

arestat preventiv la 23 iunie 1999, s-a reținut că, la 10 ianuarie și-a lovit

de mai multe ori tatăl, acesta, din cauza vârstei înaintate și pe fondul

bolilor cronice, fiind în neputință de a se apăra, leziunile produse i-au

determinat decesul.

Trimiterea în judecată a

inculpatului s-a făcut prin Rechizitoriul nr. 683/P/1999, probatoriul

administrat, printre care și raportul de necropsie, conturându-i cert

vinovăția.

Inculpatul a fost condamnat

în primă instanță la 20 ani închisoare, hotărârea rămânând definitivă prin

respingerea căilor de atac legale exercitate de inculpat.

Nemulțumit de hotărârea prin

care i s-a respins plângerea împotriva soluției de neîncepere a urmăririi

penale față de procurorul S.N., petentul, în termenul legal, a declarat recurs,

cazul de casare invocat fiind cel prevăzut de art. 385

9

pct. 17

1

C. proc. pen., respectiv prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii.

Recurentul petent, în

esență, critică hotărârea sub aspectul respingerii nelegale a plângerii

împotriva rezoluției dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, în

opinia sa procurorul S.N., în instrumentarea cauzei decesului lui N.G.,

neținând cont de actul de expertiză medico-legală datat 12 ianuarie 1999, a

dispus, abuziv, arestarea sa, de asemenea, atunci când se efectua urmărirea

penală, prin interpuși, a fost cercetat abuziv și i s-au adus vătămări

corporale (fractură claviculă umăr drept), nu s-a stabilit cert situația de

fapt, el fiind de fapt victima unor agresiuni petrecute în casa tatălui său,

vinovați fiind vecinii N.G. și B.C., instigați de N.A., procurorul

favorizându-i pe cei menționați, nu au fost cercetați ca martori unii deținuți

care au declarat că au fost, de asemenea cercetați abuziv de același procuror.

Recursul declarat nu este

fondat.

Din verificarea lucrărilor

cauzei se reține că petentul, în formularea plângerii penale, a cerut

cercetarea procurorului care a anchetat cauza dosarului nr. 683/P/1999 al

Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova și a constituit emiterea

rechizitoriului pentru trimiterea lui în judecată.

Petentul, în fapt, a cerut

începerea urmăririi penale a procurorului S.N., semnatar al rechizitoriului, pe

considerentele personale că anchetatorul, în perioada 12 ianuarie 1999 – 23

iunie 1999, l-a agresat, declarațiile martorilor N.A., N.A., I.S., I.T., N.I.,

N.V., B.D. și C.A. au fost date sub presiune și amenințare, declarațiile date

de adevărații agresori au fost sustrase de la dosar de către același procuror

care astfel a „mușamalizat” incidentul din noaptea de 6 ianuarie 1999, un prim

act constatator al decesului tatălui său, a reținut că acesta a murit de

bronho-pneumonie, procurorul însă nu l-a avut în vedere tocmai pentru a ascunde

pe adevărații vinovați și pentru a-l acuza pe el așa cum au stabilit și

organele de poliție ale comunei Chiojdeanca.

Se evidențiază astfel, așa

cum au reținut rezoluțiile atacate cât și sentința recurată, că petiționarul nu

semnalează nici un element care să poată duce la începerea urmăririi penale

față de procurorul S.N., în realitate, petentul expunând numai nemulțumiri

vizând inculparea sa.

Pentru considerentele

expuse, recursul declarat de petent nefiind fondat, în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

Conform art. 192 C. proc.

pen., petentul recurent va fi obligat să plătească cheltuielile judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petentul N.Șt.F. împotriva sentinței penale nr. 83 din 27

septembrie 2004 a Curții de Apel Ploiești.

Obligă pe recurent la plata

sumei de 80 lei noi (800.000 lei vechi), cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat din care, suma de 20 lei noi (200.000 lei vechi), reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 12 iulie 2005.