ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5455/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea întemeiată pe dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, reclamantul M.I. a solicitat ca instanța de contencios administrativ să admită excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 3545/2004, emis de pârâtul Ministerul Educației și Cercetării București, în contradictoriu și cu pârâții Universitatea V.G. Arad și rectorul Universității V.G. Arad. În motivarea excepției, reclamantul a susținut că Ordinul nr. 3545 din 7 aprilie 2004, emis de pârâtul Ministerul Educației și Cercetării, încalcă prevederile art. 72 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, potrivit căruia o persoană nu poate ocupa funcția de rector, mai mult de două mandate succesive, întrucât pârâtul, rectorul Universității V.G.

Arad, numit prin acest ordin, a îndeplinit funcția de rector la aceiași universitate, din anul 1991, deci mai mult de două mandate, dispoziția legală având caracter imperativ. Prin sentința civilă nr. 294/2005, a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, excepția de nelegalitate a fost respinsă. Instanța a reținut că de la data intrării în vigoare a Legii nr. 128/1997, 16 septembrie 1997, A.A. nu a exercitat două mandate, nefiind împliniți 8 ani, respectiv durata a două mandate în funcția de rector. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen, reclamantul.

În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că: instanța nu s-a pronunțat asupra susținerilor privind anularea ordinului Ministerul Educației și Cercetării, în ceea ce privește lipsa de la dosarul administrativ, a referatului de specialitate referitor la legalitatea actului și inexistența propunerii de emitere a ordinului contestat; a fost încălcat dreptul la apărare, prin refuzul de a permite studiul dosarului administrativ al ordinului contestat; instanța a apreciat greșit că pârâtul nu a exercitat mai multe mandate în funcția de rector. Au fost invocate dispozițiile art. 304 alin. (1) pct. 7 și 9 C. proc. civ. Verificând cauza, în funcție de motivarea recursului, Curtea apreciază că recursul nu este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 72 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, o persoană nu poate ocupa funcția de rector, mai mult de două mandate succesive. Această lege a intrat în vigoare la data de 16 septembrie 1997. Curtea de apel a apreciat corect faptul că de la data intrării în vigoare a reglementării amintite, 16 septembrie 1997, A.A. nu a fost ales și confirmat consecutiv de două ori, rector al Universității V.G., până la data emiterii Ordinului nr. 3545 din 7 aprilie 2004, de către Ministerul Educației și Cercetării. Față de această împrejurare, celelalte motive de recurs nu au relevanță, întrucât se referă la probleme care exced soluției adoptate de instanță. Pe de altă parte, cererea privind excepția de nelegalitate a actului administrativ, nu putea fi soluționată de instanța de contencios administrativ, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.

Acțiunea principală a reclamantului M.I. a fost formulată la data de 9 noiembrie 2004, la Tribunalul Arad. Legea nr. 554/2004 a intrat în vigoare la data de 6 ianuarie 2005. Potrivit dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 554/2004, cauzele aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii, vor continua să se judece potrivit legii aplicabile în momentul sesizării instanței. Or, în momentul sesizării instanței, era în vigoare Legea nr. 29/1990, care nu cuprindea dispoziții similare celor din art. 4 al noii legi a contenciosului administrativ.

De asemenea, ordinul contestat a fost emis în anul 2004. Legea nr. 554/2004 se aplică actelor administrative individuale sau normative comunicate sau publicate începând cu data de 6 ianuarie 2005, iar excepția de ilegalitate, în noua reglementare, se poate ridica numai cu privire la acte emise după intrarea în vigoare a noii legi, până la această dată fiind aplicabile principiile generale de drept recunoscute de practica judiciară anterioară. Pentru aceste motive, excepția de ilegalitate trebuia respinsă ca inadmisibilă. Cum instanța de fond a respins cererea, deși pentru alte considerente, Curtea va respinge recursul reclamantului, apreciind că soluția de respingere a excepției nu se impune a fi modificată.

Conform art. 274 C. proc. civ., recurentul va fi obligat la cheltuieli de judecată, către intimata Universitatea V.G. Arad, reprezentând onorariul de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.I. împotriva sentinței civile nr. 294/P.I. din 24 octombrie 2005 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ. Obligă recurentul să plătească către intimata Universitatea V.G. Arad, suma de 1500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 noiembrie 2005.