ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 233/2006

Asupra contestației în anulare de

față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 23

iunie 2003 la Tribunalul Bacău, reclamanta SC T. SA, sucursala E.B., a chemat

în judecată pârâtele C.L.O. și SC E. SRL solicitând ca prin hotărârea ce se va

pronunța să fie obligate pârâtele la plata în solidar a sumei de 6.145.305.890

lei, costuri aferente ratelor de capital la creditele angajate pentru

finanțarea achiziționării de combustibil, anterior datei de 31 mai 2002.

În susținerea cererii sale

reclamanta a arătat că în baza H.G. nr. 104 din 7 februarie 2002 s-au transmis

aparate de măsură din patrimoniul său în cel al unităților administrative

locale și proprietatea privată a statului.

Prin consecință, în temeiul O.U.G.

nr. 78 din 13 iunie 2002 art. 4 alin. (1) pârâtele datorează ratele de capital

și costurile aferente.

Prin sentința nr. 2729 din 29

octombrie 2003, Tribunalul a respins acțiunea cu motivarea că în cauză nu sunt

întrunite condițiile cerute de art. 4 alin. (1) din O.U.G. nr. 78 din 13 iunie

2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 643/2002. S-a mai reținut și

că din înscrisurile depuse rezultă achiziționarea combustibilului anterior

datei de 31 mai 2001 și lipsa dovezilor că l-ar fi predat pârâtelor.

Împotriva sentinței a declarat apel

reclamanta, apel pe care prin decizia nr. 168 din 28 iulie 2004, pronunțată în

dosarul nr. 594/2004, Curtea de Apel Bacău l-a admis în parte și a schimbat

sentința în sensul că a obligat pârâtele să plătească reclamantei sumele

reprezentând costuri ale creditelor angajate pentru procurarea combustibilului,

dar în limita sumei de 5.950.151.300 lei stabilită prin expertiza dispusă de

instanță.

Împotriva deciziei au declarat

recurs pârâtele C.L.O. și SC E. SRL Onești, ambele criticând-o pentru greșita

interpretare de către Curtea de apel a art. 4 alin. (1) din O.U.G. nr. 78/2003

astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 643/2002, în sensul că pentru a fi

obligate pârâtele la plată se cerea condiția achiziționării combustibilului

anterior datei de 31 mai 2005 și unitățile nou înființate.

Prin decizia nr. 3362 din 2 iunie

2005, pronunțată în dosarul nr. 10389/2004 Înalta Curte de Casație și Justiție

a admis recursurile pentru motivele invocate și modificând decizia nr. 168 din 28

iulie 2004 a respins apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței nr. 2729

din 29 octombrie 2003 a Tribunalului Bacău.

Împotriva acestei ultime hotărâri

(irevocabile) a formulat contestație în anulare reclamanta intimată SC T. SA

București, sucursala E.B., contestație întemeiată pe dispozițiile art. 318 (1

1

)

teza I-a C. proc. civ., susținând că instanța a comis o eroare materială cu prilejul

soluționării recursului.

În motivarea contestației

contestatoarea invocă greșita interpretare de către instanța de recurs a

prevederilor art. 4 alin. (1) din O.U.G. nr. 78/2002, astfel cum a fost

modificată prin Legea nr. 643/2002 pe de o parte. Pe de altă parte se invocă

greșita interpretare a probelor ceea ce a dus la reținerea unei situații de

fapt alta decât cea care rezultă din înscrisurile de la dosar.

Așa cum ușor se poate constata din

formularea celor două critici, (reținute în esență supra) ambele dacă ar fi

reale ar constitui erori de judecată și nu erori materiale care să facă

admisibilă calea de atac la care a recurs contestatoarea.

Nefiind întrunit cazul prevăzut de temeiul

de drept invocat prin contestație, aceasta urmează a fi respinsă ca nefondată.

Față de considerentele ce preced,

Înalta Curte de Casație și Justiție,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația

în anulare formulată de contestatoarea SC T. SA București, sucursala E.B., împotriva

deciziei nr. 3362 din 2 iunie 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția comercială, în dosar nr. 10389/2004.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică, astăzi

24 ianuarie 2006.