ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1244/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 42/ LC din

26 ianuarie 2001, pronunțată în dosarul nr. 4019/1999, Tribunalul Satu Mare a

respins cererea formulată de SC Y. SRL Lazuri, împotriva numitei S.E. și a M.F.

prin D.G.F.P. Satu Mare.

Împotriva acestei hotărâri a

formulat apel reclamanta, în temeiul art. 296 C. proc. civ. solicitând

schimbarea în tot a sentinței și admiterea acțiunii.

Curtea de Apel Oradea, secția comercială

și de contencios administrativ, prin decizia nr. 50/ C din 19 aprilie 2005, a

respins excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului M.F. prin D.G.F.P.

Satu Mare, iar apelul ca nefondat.

Pentru a se pronunța astfel instanța

de apel a reținut cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive că

este nefondată, față de prevederile art. 49 din Legea nr. 10/2001, statul prin

reprezentantul legal fiind chemat în judecată pentru opozabilitate. Pe fond,

s-a constatat că, potrivit probelor administrate la fond și corect interpretate

de instanță, reclamanta nu a făcut dovada existenței acordului proprietarului

pentru investițiile efectuate la spațiul închiriat deși prin contract s-a

stipulat la art. 7 că nu se vor efectua nici un fel de lucrări fără autorizația

emisă de Primăria municipiului Satu Mare, documentele invocate în acest sens

nefiind emise pe numele apelantei, iar lucrările dovedite parțial, în general,

nici nu se încadrează în categoria celor care au sporit valoarea imobilului,

fiind, în realitate, lucrări de întreținere curentă.

Împotriva acestei hotărâri a

formulat recurs reclamanta invocând, în drept, dispozițiile art. 299, 300, 304 pct.

9 și art. 312 alin. (2) C. proc. civ. susținând, în esență, că instanța de apel

a apreciat greșit probele cauzei atunci când a reținut că nu există acordul

proprietarului, certificatul de urbanism și autorizația de construcție chiar

dacă au fost emise pe numele SC L. Satu Mare, ca unitate specializată pentru

efectuarea investițiilor, acestea, în realitate, au fost eliberate pentru

recurentă.

De asemenea, investițiile au fost

efectuate cu bună credință din sursele financiare ale recurentei, fiind dovedit

cu rapoartele de expertiză aflate la dosar și ale căror concluzii nu au fost

contestate, încât pârâții trebuiau obligați, în solidar la plata

despăgubirilor.

Înalta Curte de Casație și Justiție

a pus în discuție excepția nulității recursului în raport de dispozițiile art. 306

C. proc. civ., raportat la art. 302 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

Recursul fiind o cale extraordinară

de atac, pot face obiectul acestuia numai anumite hotărâri definitive, iar pe

de altă parte, pot fi constituite ca motive de recurs numai cele arătate expres

și limitativ de art. 304 C. proc. civ.

Potrivit art. 302

1

alin.

(1) lit. c) C. proc. civ. cererea de recurs trebuie să cuprindă sub sancțiunea

nulității, printre altele, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și

dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un

memoriu separat, iar potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ. se prevede că

dacă recursul nu a fost motivat în termenul legal, acesta este nul, cu excepția

prevăzută de art. 306 alin. (3) C. proc. civ. atunci când, instanța de recurs

poate face încadrarea într-unul motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

dacă dezvoltarea motivelor de recurs îngăduie determinarea limitelor judecății

sau atunci când există motive de ordine publică pe care instanța de recurs le

poate invoca din oficiu, potrivit art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

În cauză, recurenta invocă aspecte

care țin exclusiv de aprecierea probelor administrate și analizate de instanța

de apel și vizează netemeinicia hotărârii, motive care în raport cu prevederile

legale în materie nu se încadrează în nici unul din motivele de recurs

prevăzute de art. 304 pct. 1 – 10 C. proc. civ., în vigoare la momentul

declarării căii de atac și cum nu există nici motive de ordine publică care ar

putea fi invocate, din oficiu, Înalta Curte de Casație și Justiție va da

eficiență textelor de lege, precizate și va aplica sancțiunea prevăzută de lege

care este nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de

pârâta SC C.L. SRL Satu Mare, lichidator al SC Y. SRL Lazuri împotriva deciziei

nr. 50 din 19 aprilie 2005 a Curții de Apel Oradea.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 29 martie 2006.