ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6011/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1175 din 9

octombrie 2003 pronunțată de Judecătoria Carei, a fost respinsă acțiunea civilă

promovată de reclamanta N.A.M. prin mandatar avocat M.M.E. împotriva pârâților

P.M., P.V. și SC C. SA Satu Mare, anularea contractului de vânzare-cumpărare

nr. 672/1996, ca fără obiect.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut, că ulterior introducerii acțiunii de față, s-a

introdus de către reclamantă o altă acțiune, având ca obiect anularea

contractului de vânzare-cumpărare nr. 672/1996 cât și a contractului de

închiriere, soluționată prin decizia civilă nr. 1486/R/2001 a Curții de Apel

Oradea, definitivă și irevocabilă.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel pârâții P.M. și P.V., solicitând admiterea apelului și în urma

rejudecării cauzei să se dispună respingerea acțiunii, prin admiterea excepției

lipsei calității procesuale active a reclamantei.

În ședința publică din 28 ianuarie

2004, instanța din oficiu, a pus în discuția părților excepția lipsei de

interes a apelanților în promovarea apelului.

Curtea de Apel Oradea, secția

civilă, prin decizia nr. 58 A din 28 ianuarie 2004, a respins ca nefondat

apelul declarat de pârâții P.M. și P.V., cu motivarea că, în caz de reformare a

deciziei s-ar putea ajunge ca aceștia să se afle într-o situație mai grea, față

de acțiunea promovată de reclamanta-intimată.

Împotriva acestei decizii, pârâții

P.M. și P.V. au declarat recurs, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 8

și 9 C. proc. civ. și susținând că interesul acestora în promovarea apelului

rezultă din faptul că reclamanta-intimată neavând calitate procesuală activă nu

putea solicita anularea contractului de vânzare-cumpărare în temeiul art. 46

din Legea nr. 10/2001.

Recursul nu este fondat.

Prin definiție pârâtul este partea

chemată în judecată, care urmează a se apăra în sensul respingerii acțiunii

formulate de reclamant, având posibilitatea de a nu se prezenta deloc înaintea

instanței sau de a recunoaște pretenția formulată împotriva sa.

În raport de această poziție

procesuală, pârâții-recurenți nu pot pretinde admiterea acțiunii sau critica

hotărârea prin care acțiunea a fost respinsă, deoarece sunt părți chemate în

judecată care se apără în proces în vederea respingerii acțiunii.

Calea de atac exercitată de către pârâți,

în situația în care acțiunea a fost respinsă ca fiind rămasă fără obiect, este

lipsită de interes.

Interesul trebuie să fie născut,

personal, actual și direct, în sensul că folosul practic trebuie să-l vizeze pe

cel care recurge la forma procedurală, iar nu pe altcineva.

Față de cele expuse, recursul

declarat de pârâți este nefondat și în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefundat recursul

declarat de pârâții P.M. și P.V. împotriva deciziei civile nr. 58 A din 28

ianuarie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 iulie 2005.