ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2477/2005

Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 24 decembrie 1999, reclamanta SC M. SA Galați, a chemat în judecată pe pârâtele SC D.A.R. SA Craiova și SC D.E.S. SRL București, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună rezilierea contractului de leasing din 3 februarie 1999 al autoturismului și să restituie avansul și ratele achitate, în valoare de 263.968.816 lei, iar pârâta SC D.E.S. SRL să fie obligată la daune echivalente aceleiași sume și orice alte sume la care ar putea fi obligată reclamanta față de SC D. SA, motivat de defecțiunile apărute în exploatare, a căror cauză și remediere nu au fost găsite și care reprezintă vicii ascunse.

Prin sentința nr. 334 din 9 martie 2000, Tribunalul Dolj a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a SC D.E.S. SRL. S-a admis acțiunea și s-a dispus rezilierea contractului de leasing cu consecința obligării pârâtei SC D.A.R. SA la restituirea sumei de 263.967.816 lei și s-a respins totodată acțiunea față de pârâta SC D.E.S. SRL. Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că pârâta nu și-a respectat obligația contractuală de a pune la dispoziția reclamantei autoturismul în stare de funcționare, acesta prezentând vicii ascunse care îl face necorespunzător scopului pentru care a fost închiriat. Împotriva acestei sentințe a promovat apel pârâta SC D.A.R. SA invocând nelegalitatea și netemeinicia.

În apel, urmare efectuării și unei expertize tehnice, instanța de control judiciar prin decizia nr. 1041 din 5 decembrie 2001 a admis apelul, a schimbat în tot sentința criticată și pe fond a respins acțiunea reclamantei SC M. SA. Urmare recursului declarat de reclamantă, prin decizia nr. 158/2003, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul, a casat decizia atacată și s-a trimis cauza spre rejudecarea apelului la Curtea de Apel Craiova. Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că prin decizia pronunțată instanța de apel a înfrânt dispozițiile imperative ale legii, art. 208 C. proc. civ., în legătură cu citarea părții atunci când prezența sa este necesară la fața locului și că rezultă cu necesitate efectuarea unei expertize tehnice.

Procedând la judecarea apelului în raport de indicațiile Curții Supreme s-a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice și de specialitate auto și electronică auto cu aceleași obiective avute în vedere și de instanța de fond și cu citarea părților la fața locului. Prin decizia nr. 143 din 30 martie 2003, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea ședinței C.C. de la 28 iunie 2004, Curtea de Apel Craiova, secția comercială, a admis apelul SC D.A.R. SA Craiova a schimbat sentința civilă criticată în sensul admiterii în parte a acțiunii SC M. SA Galați față de SC D.A.R. SA și a dispus rezilierea contractului de leasing. A respins cererea de restituire a sumei de 178.626.816 lei rate leasing și a menținut restul dispozițiilor.

În motivarea soluției date instanța de control judiciar a reținut că potrivit concluziilor raportului de expertiză, fiind vorba de defecțiuni de motor inclusiv sistemul de direcție pune în pericol însăși siguranța în trafic a autoturismului, acesta neputând fi folosit în scopul pentru care a fost închiriat, fapt ce impune rezilierea contractului de leasing. S-a respins cererea privind restituirea ratelor, având în vedere natura juridică mixtă a contractului de leasing (de locațiune și de vânzare cumpărare) de definiția contractului de leasing rezultată din Legea nr. 99/1999 și de faptul că ratele respectiv redevențele lunare reprezintă contravaloarea folosinței bunului rezilierea având efecte numai pentru viitor.

În motivarea respingerii acțiunii față de SC D.E.S. SRL s-a reținut că defecțiunile constatate nu sunt consecința montării sistemului de alarmă, aceasta fiind de bună calitate și nu perturbă buna funcționare a instalației electrice. Cu petițiile înregistrate la data de 25 mai 2004 și respectiv 28 mai 2004 au declarat recurs atât reclamanta SC M. SA Galați și SC D.A.R. SA, recursurile fiind timbrate și declarate în termen. SC M. SA Galați, critică soluția instanței de apel invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Se susține că, în operațiunea de leasing așa cum este descrisă prin O.G. nr. 51/1997 cu modificările ulterioare implică trei persoane respectiv finanțatorul care pune la dispoziție mijloacele financiare pentru achiziționarea bunului, și care exercită nuda proprietate asupra acestuia, utilizatorul persoana interesată în achiziționarea bunului în cadrul operațiunii de leasing și furnizorul, cel care vinde bunul.

Instanța de apel a omis faptul că în speță finanțatorul se confundă cu furnizorul bunului respectiv care răspunde de calitatea necorespunzătoare a bunului urmând de a întoarce prețul. Criticile recurentei SC D.A.R. SA vizează aspectele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9, întrucât instanța de apel a stabilit vinovăția societății cu privire la viciile de fabricație fără a se arăta în ce a constat legătura de cauzalitate dintre viciile ascunse și culpa în producerea acestora. Totodată se susține că instanța a aplicat într-o manieră greșită și excesivă dispozițiile art. 1352 și urm. C. civ., interpretând eronat prevederile legale referitoare la îndeplinirea condițiilor pentru calificarea unor defecțiuni ca fiind vicii ascunse de fabricație.

De asemenea se susține că instanța nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, respectiv nu a dat curs actelor din dosar și nu a observat faptul că deși expertiza a stabilit că autoturismul a parcurs 74.100 km. și nu s-a intervenit la sistemul de înregistrare a kilometrilor în realitate autoturismul având un rulaj de 114.000 km. constatați la verificările anterioare expertizei tehnice. Nu s-a dispus o expertiză tehnică într-un loc specializat R.A.R., service autorizat etc., dotat cu aparatura necesară. Recursul SC M. SA este fondat. Definiția dată operațiunilor de leasing de către O.G.

nr. 51/1997, cu modificările ulterioare privește acele raporturi juridice comerciale prin care o parte, denumită locator /finanțator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun, al cărui proprietar este, celeilalte părți, denumită utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăți periodice denumită rată de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing locatorul /finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing, ori de a înceta raporturile contractuale. Contractele de leasing presupun asumarea de către părți a unor drepturi și obligații specifice. În speță, contractul încheiat are o particularitate prevăzută de Legea nr. 51/1997 și anume locatorul întrunește și calitatea de furnizor respectiv vânzător al bunului cu toate consecințele ce decurg din această situație.

Așa cum rezultă din probele administrate cauzei, SC D.A.R. nu și-a respectat obligațiile asumate, furnizând un bun de calitate necorespunzătoare cu vicii ascunse. Ori potrivit art. 12 lit. a) din Legea nr. 51/1997 și art. 1352, 1355 C. civ., utilizatorul are o acțiune directă împotriva furnizorului pentru toate plângerile privind calitatea, starea tehnică a bunului. În speță, acțiunea a fost fundamentată pe relația dintre furnizor și utilizator unde furnizorul răspunde ca orice vânzător având obligația de a întoarce prețul. Această particularitate nu a fost sesizată de instanța de apel, care dispunând rezilierea contractului nu a dispus și restituirea prețului, urmare a garanției contra viciilor lucrului vândut în baza art. 1352 și 1355 C. civ., hotărârea fiind dată cu încălcarea legii.

Cu privire la recursul SC D.A.R. SA se reține ca nejustificate criticile formulate. Astfel instanța de apel a respectat întocmai indicațiile date de Curtea Supremă, prin decizia civilă nr. 158 din 17 ianuarie 2003 și a dispus efectuarea unei expertize de specialitate, respectiv auto. În apel după casare pârâta nu a avut obiecții la numirea expertului și nici la concluziile expertizei astfel că aspectele relevate urmează a fi înlăturate. Așa cum a reținut raportul de expertiză defecțiunile au fost depistate la motor inclusiv sistemul de direcție ce pune în pericol însăși siguranța în trafic a autoturismului situație în care acesta nu poate fi folosit în scopul pentru care a fost închiriat. Chiar dacă, așa cum a reținut și instanța de apel, defecțiunile nu se înscriu în categoria viciilor ascunse grave, vânzătorul, finanțator și-a încălcat obligațiile asumate.

De altfel atât expertiza cât și celelalte probe administrate conduc la concluzia că viciile au preexistat momentului preluării bunului de utilizator și prezintă gravitate în sensul că este impropriu, fiind un pericol în circulație astfel că la acțiunea beneficiarului justificat s-a dispus rezilierea contractului. Față de cele arătate în considerarea dispozițiilor art. 312 și 274 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC D.A.R. SA Craiova, împotriva deciziei nr. 143 din 30 martie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, ca nefondat. Admite recursul declarat de reclamanta SC M. SA Galați, împotriva aceleiași decizii. Modifică în parte decizia atacată în sensul că admite și cererea de restituire a sumelor reprezentând rate leasing, în sumă de 263.968.816 lei, ce urmează a fi plătită de pârâtă către SC M. SA, cu cheltuieli de judecată în sumă de 14.910.660 lei, taxe timbru. Menține celelalte dispoziții. Admite recursul declarat de SC M. SA Galați, împotriva încheierii din 28 iunie 2004 și respinge cererea ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2005.