ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4675/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 264 din 18 mai 2005, pronunțată în dosarul nr. 1145/2005, Tribunalul Dolj a dispus, în baza art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., condamnarea inculpatului C.I. la pedeapsa de 16 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., fiind acuzat că la data de 21 noiembrie 2004, pe fondul unor neînțelegeri mai vechi cu soția sa, victima C.E., generate de lipsurile materiale, inculpatul, aflat sub influența băuturilor alcoolice, a lovit-o cu un ciomag și, după ce aceasta a căzut la pământ, a lovit-o cu un scaun în cap și peste cap, leziunile produse determinând decesul acesteia.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, susținând că pedeapsa este prea mare. Prin decizia penală nr. 220/ A din 20 iunie 2005 pronunțată în dosarul nr. 945/2005, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, constatând că instanța de fond a procedat la o judicioasă individualizare a pedepsei, cu respectarea criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. Inculpatul C.I. a declarat recurs împotriva deciziei, reiterând criticile formulate în apel și solicitând, în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., reducerea pedepsei aplicate în raport de circumstanțele sale personale. Recursul este nefondat. Înalta Curte, analizând soluția pronunțată în cauză în raport de cazul de casare invocat, prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc.

pen., dar și în conformitate cu art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., apreciază ca neîntemeiată critica greșitei individualizări a pedepsei. Inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă privativă de libertate orientată către minimul special tocmai în considerarea circumstanțelor sale personale, fără antecedente penale, manifestând o atitudine de recunoaștere și regret a faptei comise. Având, însă, în vedere și gradul ridicat de pericol social al infracțiunii de omor calificat comise de inculpat, circumstanțele violente în care a survenit decesul victimei, Înalta Curte constată că o reducere a pedepsei deja orientate spre minim nu se justifică, cuantumul de 16 ani aplicat de prima instanță și menținut de instanța de apel fiind menit să asigure atât reeducarea inculpatului cât și păstrarea unei proporții echilibrate între circumstanțele reale și circumstanțele personale ale inculpatului.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. În baza art. 365 16 pct. 2 raportat la art. 381 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, de la 21 noiembrie la zi. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 160 lei (1.600.000 lei), din care suma de 40 lei (400.000 lei) reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul C.I. împotriva deciziei penale nr. 220/ A din 20 iunie 2005 pronunțată în dosarul nr. 945/2005 de Curtea de Apel Craiova. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și arestării preventive de la 21 noiembrie 2004 la 17 august 2005. Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 160 lei (1.600.000 lei) cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei (400.000 lei) reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 august 2005.