ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6571/2005

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea adresată la data de 14 aprilie 2003 Tribunalului Mureș reclamanta H.C. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului Târgu-Mureș, SC L. SA, M.E. și L.M. pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună: - obligarea Primăriei municipiului Târgu-Mureș la restituirea în natură a apartamentului situat în Târgu-Mureș, compus din 2 camere și dependințe, reprezentând 101/288 din întreg imobilul; - obligarea la despăgubiri bănești pentru apartamentul compus dintr-o cameră și dependințe, aflat în același imobil; - desființarea contractului de vânzare-cumpărare, ca fiind lovit de nulitate absolută, încheiat cu privire la primul apartament între pârâții SC L. SA și M.E.; - desființarea contractului succesiv între M.E.

și L.M., afectat de asemenea de nulitate absolută. La primul termen de judecată reclamanta și-a completat acțiunea, arătând că înțelege să solicite și anularea dispoziției nr. 570 din 15 mai 2003 emisă de Primarul municipiului Târgu-Mureș prin care i s-a respins notificarea vizând restituirea în natură a imobilului. Prin sentința civilă nr. 554 din 20 iunie 2003, Tribunalul Mureș și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Târgu-Mureș, reținându-se că sunt incidente dispozițiile art. 1 pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora judecătoriile soluționează în primă instanță toate procesele și cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe. Astfel investită, Judecătoria Târgu-Mureș a pronunțat sentința civilă nr. 1115 din 1 martie 2004 prin care a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei de repunere în termenul de prescripție și în consecință a respins acțiunea, constatând prescris dreptul material la acțiune.

Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 703 din 14 septembrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș. Prin recursul de față reclamanta invocă nelegalitatea hotărârilor în condițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând în esență că nu operează prescripția dreptului material la acțiune. Examinând recursul, Înalta Curte constată, că o problemă prealabilă, pusă în discuția părților, că în cauză competența de soluționare a acestuia revine Curții de Apel Târgu-Mureș, ca urmare a aplicării dispozițiilor fără echivoc ale art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 pentru modificarea Codului de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: În baza art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 trimite cauza la Curtea de Apel Târgu-Mureș, în vederea soluționării recursului declarat de reclamanta H.C. împotriva deciziei nr. 703/A din 14 septembrie 2004 a aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 septembrie 2005.