ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6780/2005

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 921 din 14 decembrie 2004, Tribunalul Iași a condamnat pe inculpatul U.M., la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. i), art. 176 lit. c), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 31 mai 2004, la zi.

S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă C.C.I. și în baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., combinat cu art. 998 C. civ., a fost obligat inculpatul să-i plătească acesteia suma de 80.000.000 lei, reprezentând daune morale. Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile C.A.S. Iași sumele de 5.983.879 lei, actualizată la data executării (pentru Spitalul de Pneumoftiziologie Iași) și 58 dolari S.U.A. sau contravaloarea în lei, la data executării (pentru Serviciul de Ambulanță Iași). Inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 25.000.000 lei cheltuieli judiciare și părții civile C.C.I., suma de 3.000.000 lei cu același titlu. S-a reținut că, în luna ianuarie 2004, inculpatul U.M.

a avut o altercație cu numitul C.C.I. După incident, inculpatul, în prezența prietenului său, G.C. a pronunțat, de mai multe ori amenințări la adresa lui C.C.I., spunând „că tot bagă furca în el”. În seara zilei de 28 mai 2004, în jurul orelor 23,00, inculpatul, fiind înarmat cu o furcă, cu două coarne, a așteptat-o pe partea vătămată pe stradă, lângă casa sa. În momentul în care partea vătămată, care se afla într-o căruță, împreună cu fratele său, C.B., a virat la dreapta, pe un drum de țară, pe șoseaua Hârlău – Poieni, inculpatul a ajuns căruța din urmă și i-a aplicat o lovitură cu coarnele furcii, în zona toracică, provocându-i pneumotorax și punându-i viața în pericol. Din certificatul medico – legal, rezultă că C.C.I.

a prezentat, la momentul examinării, un traumatism toracic cu plăgi înțepate penetrante, complicate în evoluție cu pneomotorax și insuficiență respiratorie. Leziunile s-au putut produce prin lovire cu un obiect înțepător (furcă) și pot data din data de 28 mai 2005. Victima a necesitat 45–50 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, cu incapacitate de muncă pe această perioadă, leziunile punându-i în primejdie viața. Pe tricoul victimei, în procesul examinării s-au descoperit două urme de distrugere prin înțepare, corespunzător locului penetrării coarnelor furcii. Tot pe tricou, în urma examenului de laborator s-a descoperit sânge uman, grupa 0. În cauză a fost efectuată o expertiză medico legală psihiatrică, care a constatat că inculpatul nu prezintă tulburări psihice, de natură a-i afecta capacitatea psihică de apreciere a conținutului și consecințelor faptelor sale și are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul U.M., care a solicitat casarea acesteia și achitarea sa, întrucât greșit a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor și deosebit de grav și obligat la plata daunelor morale. Mari arată în apel inculpatul, că vinovăția sa a fost stabilită doar pe declarațiile părții vătămate și ale rudelor sale și că autor al infracțiunii este numitul U.M.M., care a recunoscut fapta. Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr. 38/ MF din 7 iunie 2005, a admis apelul inculpatului, a desființat în întregime sentința apelată și, rejudecând cauza, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., l-a achitat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. i), art. 176 lit. c) C. pen.

S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 77 din 1 iunie 2004 emis de Tribunalul Iași, dacă nu este arestat în altă cauză. S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv, în perioada de la 31 mai 2004 până la data punerii efective în libertate. S-au respins acțiunile civile formulate de partea vătămată, constituită parte civilă C.C.I., partea civilă C.A.S. Iași, pentru Spitalul de Pneumoftiziologie Iași și partea civilă Serviciul de Ambulanță Iași. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză, atât la soluționarea fondului cît și în apel, rămân în sarcina statului.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a apreciat că probele administrate în cauză nu sunt de natură să facă dovada vinovăției inculpatului U.M., iar probele noi administrate, în apel, nu au fost de natură să înlăture îndoiala asupra vinovăției acestuia, acesta făcând chiar probațiunea nevinovăției sale. Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași care a solicitat în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., admiterea recursului, casarea deciziei atacate și menținerea sentinței de condamnare pronunțate de către instanța de fond. Recursul este nefondat. Din examinarea materialului probator rezultă că, probele administrate în cauză nu sunt în măsură să facă dovada vinovăției inculpatului U.M., pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. i), art. 176 lit. c) C. pen.

Astfel, din declarațiile părții vătămate C.C.I., a tatălui acestuia C.C., a fratelui acestuia C.B., rezultă că inculpatul U.M. a înfipt coarnele furcii în pieptul victimei. Inculpatul U.M., pe tot parcursul cercetării judecătorești arată că nu se face vinovat de săvârșirea faptei și că, de fapt, autorul acesteia este o altă persoană, care prezintă identitate de nume, respectiv U.M.M. Singurul martor care plasează prezența inculpatului U.M. în alt loc decât domiciliul său este B.I., care însă în finalul declarației, dată la urmărirea penală, precizează că persoana, pe care a întâlnit-o în seara respectivă este U.M.M. Mi-am dat seama de acest lucru la postul de poliție, când l-am văzut pe U.M.M.

Același martor, în fața instanței de apel a relatat, în amănunt, evenimentele din acea seară, în sensul că „în data de 28 mai 2004, în jurul orelor 10,00 seara, mă întorceam spre casă, prin satul Slobozia, la marginea căruia are o bucată de teren cultivată cu lucernă, U.M.M.” La un moment dat am auzit zgomote și pe cineva afirmând „ai băgat furca în mine”. L-am recunoscut pe U.M.M. și am deslușit alte trei siluete, membrii familiei C. Am auzit pe U.M.M. spunând: „de ce mi-ai furat lucerna”, și pe cineva spunând „ai băgat furca în cal”. În afara depozițiilor acestui martor este și declarația martorului U.M.M., care precizează în declarația dată la urmărirea penală că, făcând de pază pe terenul său a surprins trei tineri care îi sustrăgeau lucerna, că a strigat „hoții”, că aceștia l-au atacat astfel că, de nervi, a înțepat cu furca calul de culoare neagră, în spate.

Mai arată, că unul din tineri l-a lovit cu furca din lateral peste brațul stâng, iar el a ținut furca sa cu trei corne îndreptată spre acesta, neștiind dacă, tânărul s-a înțepat sau nu în furcă. Se mai constată că declarațiile ce susțin varianta părții vătămate se bazează pe intuiții și presupuneri personale. Astfel că, nefăcându-se dovada că inculpatul U.M. este autorul tentativei la infracțiunea de omor calificat deosebit de grav, în mod corect, instanța de apel l-a achitat în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. În raport de cele arătate, nedovedindu-se că hotărârea atacată ar fi contrară legii sau că prin ea s-ar fi făcut o greșită aplicare a legii, cum s-a pretins prin recursul parchetului, Înalta Curte urmează a-l respinge, ca nefondat, în baza art. 385 15 alin. (1) lit. b) C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași împotriva deciziei penale nr. 38/ MF din 7 iunie 2005 a Curții de Apel Iași, privind pe inculpatul U.M. Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 100 RON (1.000.000 lei), se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 2 decembrie 2005.