ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4341/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4341/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Tribunalului București sub nr. 15692 din 4 septembrie 2003, reclamanta W.L.C. a
chemat în judecată pe pârâta SC M.S.R.V.A. SA în calitate de lichidator al SC B.I.D.
SA societate în lichidare solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să se
dispună obligarea pârâtei să înscrie reclamanta în registrul acționarilor
băncii cu un număr de 1.620.056 acțiuni nominative, reprezentând 09,8288 % din
capitalul social asupra cărora a dobândit dreptul de proprietate conform
contractului de cesiune de acțiuni autentificat la 18 aprilie 2003 la B.N.P. D.S.
Tribunalul București, secția a VI-a comercială,
prin sentința nr. 15123 din 26 noiembrie 2003 a respins acțiunea reclamantei ca
neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a
reținut că urmare a hotărârilor A.G.E.A. din 11 martie 2002 și respectiv 15 mai
2003 s-a decis încetarea activității băncii prin dizolvare și numire SC R.V.A.
SA (actuala SC M.S.R.V.A. SA) ca lichidator al băncii. În cursul procedurii de
lichidare a băncii, la data de 10 aprilie 2003, M.I. D.C.P. a încunoștințat
pârâta lichidator despre reclamanta Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de
Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, prin care s-a dispus
instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile până
la concurența sumei de 3441 miliarde lei deținute în proprietate de inculpatul
S.O.V. acționar al SC B.I.D. SA cu un număr 1.620.956 acțiuni, sens în care i
s-a mai atras atenția lichidatorului să ia măsuri pentru conservarea și
neînstrăinarea acțiunilor deținute de inculpat până la instituirea sechestrului
asigurător.
În condițiile arătate, numitul S.O.V.
înțelege să își cesioneze în întregime acțiunile obținute la SC B.I.D. SA în
lichidare către reclamantă după emiterea ordonanței sus menționată, cum reiese
din contractul de cesiune autentificat la 18 aprilie 2003 la B.N.P. D.S., iar
ultima parte, în calitate de cesionară urmărește să își consolideze dreptul de
proprietate dobândit asupra acțiunilor nominative, dematerializate emise de SC
B.I.D. SA prin convenția amintită prin efectuarea mențiunii transferului de
proprietate și în registrul acționarilor băncii.
Împotriva acestei sentințe, în
termen legal, a declarat apel reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie.
Curtea de Apel București, secția a VI-a
comercială, prin decizia nr. 65, pronunțată la data de 4 martie 2004 a respins
ca nefondat apelul reclamantei cu motivarea în esență că art. 247 alin. (4) din
Legea nr. 31/1990 modificată, prevede primirea de către lichidator a
registrelor dar nu pentru a face mențiuni în ele ci pentru a le păstra,
operațiunile lichidării se menționează într-un registru distinct, iar cesiunea
acțiunilor nu reprezintă o operațiune ce ține de lichidare.
Reclamanta W.L.C. persoană juridică
cipriotă, în termen legal a declarat recurs împotriva deciziei anterior
menționată criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta reclamantă prin motivele
de recurs invocate susține:
- potrivit prevederilor legale
imperative lichidatorul SC M.S.R.V.A. SA era obligat la „simpla” înregistrare a
unui act juridic încheiat de părți, în speță contractul de cesiune autentificat
la 18 aprilie 2003, prin care subscrisa a devenit proprietara unui număr de
1.620.956 acțiuni nominative emise de SC B.I.D. SA.
- lichidatorul avea obligația legală
de a lua act de voința părților și de a efectua înregistrarea tranzacției
potrivit art. 98 din Legea nr. 31/1990 republicată și modificată.
Pentru motivele invocate, recurenta
a solicitat admiterea recursului și obligarea pârâtei în calitate de lichidator
al SC B.I.D. SA societate în lichidare, la înscrierea în registrul acționarilor
băncii cu un număr de 1.620.956 acțiuni nominative.
Analizând motivele de recurs
invocate de recurentă, Curtea apreciază că nu sunt dintre motivele de
nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ. recurenta
motivându-și în drept recursul numai în temeiul dispozițiilor art. 299 C. proc.
civ.
În consecință, având în vedere
nerespectarea dispozițiilor art. 302
1
alin. (1) „cererea de recurs
va cuprinde sub sancțiunea nulității următoarele mențiuni:
Lit. c), motivele de nelegalitate pe
care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau după caz, mențiunea că
motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat” coroborat cu faptul că
recurenta nu a complinit nici cerința prevăzută de pct. d al aceluiași articol,
semnătura, Înalta Curte va constata nul recursul reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de
reclamanta W.L.C. cu sediul ales în București, împotriva deciziei nr. 65 din 4
martie 2004 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 29 septembrie 2005.