ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4990/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

judecătoriei Iași sub nr. 4037 din 2 martie 2004, reclamanta SC A. SRL Iași, în

contradictoriu cu pârâta SC E.M. SA, sucursala Iași, a solicitat instanței ca,

prin hotărârea ce se va pronunța, să oblige pârâta să-i asigure deplina proprietate

a rețelei de alimentare cu energie electrică, prin deconectarea consumatorilor

pe care i-a conectat la aceasta, în scopul de a facilita desființarea rețelei

și recuperarea materialelor pentru a fi vândute sau concesionate.

În fața instanței inițial sesizate,

pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.

Judecătoria Iași, prin sentința nr. 4062

din 26 aprilie 2004, și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Iași

care, prin sentința nr. 709/ E din 10 septembrie 2004 a respins acțiunea

reclamantei.

În fundamentarea acestei soluții

instanța de fond a reținut, în esență, că reclamanta nu și-a dovedit calitatea

de succesoare universală a fostei întreprinderi mici C.C.P., partea semnatară a

contractului ce constituie temeiul acțiunii.

Apelul declarat de reclamanta SC A.

SRL Iași, împotriva hotărârii instanței de fond a fost respins ca nefondat prin

decizia nr. 54 din 9 mai 2005 a Curții de Apel Iași, instanța de apel reținând

în esență, ca și instanța de fond, că reclamanta nu este continuatoarea fostei

întreprinderi mici C.C.P. Iași nefiind îndeplinite dispozițiile art. 222 din

Legea nr. 31/1990, pentru a se face dovada că, prin înființarea SC A. SRL Iași

a fost reorganizată fosta societate C.C.P. Iași, neexistând dovada unei

continuități între cele două societăți din punct de vedere al patrimoniului și

nici al asociaților SC A. SRL Iași.

Împotriva acestei decizii a formulat

recurs reclamanta SC A. SRL Iași, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie în temeiul art. 304 punctele 7, 9 și 10 C. proc. civ.

Criticile aduse de recurentă

deciziei atacate vizează greșita dezlegare dată de instanță excepției lipsei

calității procesuale a reclamantei.

Curtea, analizând decizia recurată

prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat, pentru

motivele ce urmează a fi dezvoltate în continuare.

Art. 22 din Legea nr. 31/1990 impune

întreprinderilor mici și asociațiilor cu scop lucrativ, în vederea continuării

activității, după data de 4 aprilie 1992, obligația acestora de a se reorganiza

într-una dintre formele de constituire a societăților comerciale.

Prin sentința nr. 71 din 28

februarie 1991, Judecătoria Iași autorizează funcționarea întreprinderii mici C.C.P.

ca societate comercială autorizată la 17 mai 1990, fără ca în cuprinsul

evocatei hotărâri să se rețină calitatea SC A. SRL Iași, de succesoare

universală a fostei Întreprinderi mici C.C.P.

În raport de această împrejurare

instanțele au reținut în mod corect faptul că reclamanta SC A. SRL nu a făcut

dovada existenței unei legături de continuitate cu societatea asigurară,

nefiind astfel îndeplinite dispozițiile art. 22 din Legea nr. 31/1990.

În considerarea celor ce preced,

Curtea, constatând legalitatea deciziei recurată, în temeiul art. 312 C. proc.

civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta SC A. SRL Iași, împotriva deciziei nr. 54 din 9 mai 2005

a Curții de Apel Iași, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 25 octombrie 2005.