ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2751/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2751/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei sectorului
5 București la data de 17 septembrie 2003, înregistrată la nr. 9449,
reclamantul D.O. a chemat în judecată pârâta SC E.M.S. SA, solicitând ca prin
hotărârea ce va pronunța să se constate nulitatea facturilor emise de pârâtă la
16 iunie 2003, 22 iulie 2003 și 14 august 2003; să oblige pârâta la rebranșarea
sa la rețeaua electrică pe cheltuiala acesteia în situația în care pe parcursul
procesului, în mod arbitrar ar proceda la debranșare și la plata sumei de
5.000.000 lei, cu titlu de despăgubiri precum și a cheltuielilor de judecată.
Judecătoria sectorului 5, admițând
excepția de necompetență teritorială invocată de pârâtă, prin sentința civilă nr.
5396 pronunțată la data de 12 noiembrie 2003, a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1, care prin sentința
civilă nr. 746, pronunțată la data de 3 februarie 2004, în dosarul nr. 16013/2003,
a luat act că reclamantul a renunțat la judecata capătului 2 și a respins ca
neîntemeiate capetele 1 și 3 din cererea introductivă precum și cererea de
obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Apelul formulat de reclamant
împotriva acestei din urmă hotărâri a fost respins, ca nefondat, de secția
comercială a Curții de Apel București, prin decizia comercială nr. 427,
pronunțată la data de 10 septembrie 2004, în dosarul nr. 1073/2004.
Împotriva deciziei pronunțată în
apel a formulat recurs apelantul reclamant D.O. fără a indica și dezvolta nici
unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. și fără ca prin criticile
formulate, ce se constituie într-o succesiune de afirmații ce vizează fondul
cauzei, să precizeze relevanța pe care acestea o au, față de evocata decizie,
conform cerințelor precizatului text legal, raportat la art. 299 C. proc. civ.
Așa fiind, cum casarea sau
modificarea deciziei atacate este posibilă numai în cazurile prevăzute de art. 304
alin. (1) pct. 1-10 C. proc. civ., iar, conform art. 302
1
alin. (1) lit.
c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea
nulității, motivele de nelegalitate pe care se sprijină și cum recurentul nu
s-a conformat acestor exigențe legale, Curtea, având în vedere, deopotrivă și
inexistența motivelor de ordine publică care să inducă aplicarea art. 306 alin.
(2) C. proc. civ. și făcând aplicarea precizatei sancțiuni, constată nulitatea
cererii sale de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de
reclamantul D.O., împotriva deciziei nr. 427 din 10 septembrie 2004 a Curții de
Apel București, secția a VI-a comercială.
I
revocabilă
.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 11 mai 2005.