ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.11.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5217/2010

HOTĂRÂRE
24.11.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5217/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 2811

din 27 mai 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal, a fost respins recursul declarat de M.V. împotriva sentinței civile

nr. 224/F din 9 decembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Pentru a

pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că în speță nu a fost

nesocotită prevederea art. 107 C. proc. civ., calitatea de pârâtă, determinată

ca atare de reclamant prin cererea de chemare în judecată potrivit principiului

disponibilității, aparținând comisiei de concurs, parte ce a fost legal citată

la sediul Ministerului Administrației și Internelor.

S-a mai

reținut că prima instanță a dat o rezolvare corectă excepției lipsei calității

procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor, în sensul

respingerii acesteia ca neîntemeiată.

În

soluționarea recursului declarat, Înalta Curte a mai apreciat că nu este

întemeiat motivul relativ la aplicabilitatea în speța dedusă judecății a

prevederilor H.G. nr. 611/2008, atât recurentului cât și intimatului N.I.,

cadre militare, fiindu-Ie aplicabile prevederile Legii nr. 80/1995, cu

modificările și completările ulterioare, precum și ale actelor normative de

forță juridică inferioară emise în temeiul și în executarea actului normativ și

nu dispozițiile Legii nr. 188/1999 și ale actelor date în executarea acesteia.

S-a mai

reținut că deficiențele reclamate referitoare la organizarea concursului nu

sunt de natură să afecteze legalitatea acestuia, fiind respectate prevederile

art. 4 din anexa nr. 2 a Ordinului ministrului administrației și internelor nr.

665/2008, iar susținerea recurentului în sensul că președintele comisiei de

concurs a lipsit la unica probă de selecție este neîntemeiată, fiind dovedit

contrariul prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

În raport

cu prevederile art. 41 alin. (1) din Ordinul ministrului administrației și

internelor nr. 665/2008 și dispozițiile art. 32 alin. (3) din Metodologia

privind organizarea și desfășurarea examenelor sau concursurilor pentru

ocuparea posturilor vacante în Ministerul Administrației și Internelor, s-a

constatat nefondată și critica recurentului relativă la nedesemnarea unei

comisii de soluționare a contestațiilor.

S-a mai

reținut că intimatul N.I. a făcut dovada, cu înscrisurile depuse la instanța de

fond și în instanța de recurs, că îndeplinește condiția de participare la

concurs prevăzută de art. 21 alin. (1) lit. c) din Ordinul nr. 69/2009.

În ce

privește cererea de suspendare a executării Ordinului Inspectorului General

pentru Situații de Urgență nr. S/1899/IG din 1 octombrie 2009, instanța de

recurs a apreciat că aceasta a fost în mod corect respinsă de judecătorul

fondului, întrucât reclamantul nu a făcut dovada prezenței în cauză a

condițiilor cumulative cerute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva deciziei

nr. 2811 din 27 mai 2010 a formulat contestație în anulare contestatorul M.V.,

susținând că la data de 27 mai 2010, când s-a judecat recursul în speță, nu a

fost îndeplinită procedura de citare cu intimatul-pârât Președintele Comisiei

de concurs din cadrul M.A.I. Prin necitarea acestuia, instanța de recurs nu s-a

pronunțat și asupra legalității concursului, deoarece actele și operațiunile

administrative ale concursului au fost administrate de Președintele Comisiei de

concurs.

În drept

contestatorul a invocat prevederile art. 317 pct. 1 C. proc. civ.

Analizând

actele și lucrările dosarului de recurs, precum și motivul de contestație în

anulare invocat, Înalta Curte constată că prezenta cerere este inadmisibilă

pentru următoarele considerente:

Potrivit

art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. „Hotărârile irevocabile pot fi atacate

cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste

motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului: 1) când

procedura de chemare în judecată a părții pentru ziua când s-a judecat pricina,

nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii".

Situația

de fapt invocată de contestator, respectiv lipsa citării unei persoane care nu

a fost parte în dosar și a cărei participare în proces nu a fost admisă de

Curtea de Apel Pitești (instanța de fond) și nici de instanța de recurs, nu se

încadrează în prevederile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Astfel,

persoana a cărei necitare s-a invocat nu îndeplinește condiția de a fi parte în

dosar, iar acest aspect putea fi invocat pe calea recursului, ceea ce conduce

la concluzia că niciuna din condițiile textului de lege menționat nu este

îndeplinită.

Pentru

considerentele menționate, contestația urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Respinge

contestația în anulare formulată de M.V. împotriva deciziei nr. 2811 din 27 mai

2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 24 noiembrie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-11-30
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5333/2010
și a realizat o analiză superficială a situației de fapt, în condițiile în care nu a examinat propriu-zis temeiurile legale ce au stat la baza emiterii ordinului nr. 78 din 31 martie 2009, limitându-se la invocarea neconstituționalității un
ÎCCJ 2010-10-28
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4645/2010
raportului de evaluare cât și a actului propriu al contrasemnatarului cât și faptul că solicitarea reclamantului de anulare a actului administrativ a mai făcut obiectul judecății și prin hotărârea menționată s-a respins acțiunea, astfel cum
ÎCCJ 2010-12-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5582/2010
; - hotărârea atacată este de natură a-i leza drepturile obținute în urma susținerii unui concurs întrucât, în ipoteza admiterii cererii de revizuire nu își mai poate valorifica rezultatul, locul urmând a fi ocupat de o altă persoană, cu re
ÎCCJ 2011-05-12
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2704/2011
de tipul celei formulate de către recurentă, situație în care urmează a se aplica dispozițiile cu caracter general. Având în vedere că, prin contestația formulată, recurenta a susținut realizarea dreptului său de promovare în funcție la o i
ÎCCJ 2010-09-17
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3692/2010
instanță a mai avut în vedere că natura juridică a răspunderii reclamantului așa cum recunoaște și acesta este una contractuală, temeiul răspunderii constituindu-l angajamentul. Cuantumul obligațiilor a fost determinat în baza unui ansamblu
Sursă