ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9349/2005

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanții D.V., B.A.S., D.C., S.M. și B.C. au chemat în judecată pe pârâții SC R. SA și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând desființarea deciziei nr. 652/2002 emisă de Consiliul de Administrație al SC R. SA și să se dispună în principal restituirea în natură, conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 a Fabricii de Cherestea Baia de Fier, județul Gorj și a terenului aferent în suprafață de aproximativ 10.000 mp, situat în intravilanul comunei Baia de Fier, județul Gorj, proprietatea autorilor părților, unitate ce a trecut în proprietatea Statului Român conform Legii Naționalizării nr. 119/1948.

În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanții sunt moștenitorii legali, respectiv soția supraviețuitoare și fiii autorului D.G.C., iar Fabrica de Cherestea Baia de Fier a aparținut autorilor reclamanților. Tribunalul Gorj, prin sentința civilă nr. 155 din 30 mai 2003 a admis în parte acțiunea întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 formulată de reclamanți în contradictoriu cu SC R. SA și A.P.A.P.S., a anulat Decizia nr. 652/2002 emisă de SC R. SA, a dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent corespunzător imobilelor, teren și construcții de 2.697.801.540 lei; totodată, a respins acțiunea față de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, în speță, în raport cu situația privatizării societății pârâte deținătoare sunt incidente dispozițiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 în sensul că solicitarea de restituire în natură a imobilelor nu este admisibilă, reclamanții fiind îndreptățiți să primească măsuri reparatorii prin echivalent corespunzător valorii acestora stabilită prin raportul de expertiză, cu precizarea că din valoarea terenului în suprafață de 10.000 mp va fi dedusă valoarea terenului solicitat prin acțiunea ce a format obiectul sentinței civile nr. 310/2001, pronunțată de Judecătoria Novaci. Măsurile reparatorii trebuie dispuse în contradictoriu cu A.P.A.P.S., instituție publică implicată în privatizarea societății comerciale pârâte, dar și în contradictoriu cu această societate ca unitate deținătoare.

Reclamanta D.V. și pârâtele SC R. SA și A.P.A.P.S. au declarat apel. Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 414 din 5 decembrie 2003, a respins apelurile ca nefondate. Instanța a reținut, în esență, că sunt incidente în speță dispozițiile art. 27 din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora pentru imobilele preluate cu titlu valabil evidențiate în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate cu respectarea dispozițiilor legale, persoana îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent constând în bunuri ori servicii, acțiuni la societățile comerciale, tranzacționate pe piața de capital sau titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare corespunzător valorii imobilelor solicitate.

S-a mai reținut că măsurile reparatorii trebuie dispuse în contradictoriu cu A.P.A.P.S., instituție publică implicată în procesul de privatizare al societății comerciale pârâte, dar și în contradictoriu cu această societate ca unitate deținătoare. Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanta D.V. și pârâta SC R. SA. Reclamanta D.V., prin recursul formulat, a făcut un scurt istoric al cauzei. Pârâta SC R. SA a arătat, în esență, că, în cauză, se impune recalcularea valorii despăgubirilor stabilite, că măsurile reparatorii trebuiau dispuse așa cum prevăd dispozițiile art. 27 din Legea nr. 10/2001. A mai susținut că se impune reanalizarea situației de fapt și de drept și de aceea este necesară casarea hotărârilor pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru a se clarifica temeinicia acțiunii în conformitate cu dispozițiile legale.

În ceea ce privește recursul declarat de reclamanta D.V., acesta se constată nul. Potrivit art. 302 1 C. procv. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității următoarele mențiuni: …lit. b) indicarea hotărârii care se atacă și lit. c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul. Or, reclamanta D.V. nu a precizat în cererea de recurs hotărârea atacată și nici nu a indicat motivele pe care își întemeiază cererea de recurs. Recursul declarat de pârâta SC R. SA va fi admis pentru cele ce urmează. Imobilul ce face obiectul prezentului litigiu a trecut în proprietatea Statului Român conform Legii naționalizării nr. 119/1948, cu alte cuvinte a fost preluat cu titlu valabil și nici una din părți nu a susținut altceva.

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni încheiat de Fondul Proprietății de Stat cu SC R. SA, SC R.C. SRL rezultă că societatea pârâtă a fost supusă privatizării prin vânzarea-cumpărarea de acțiuni de la Fondul Proprietății de Stat, prin contractul nr. MH 18 din 24 aprilie 2000. Așa cum a precizat SC R. SA prin adresa nr. 5110 din 15 noiembrie 2002, activele unei societăți comerciale sunt formate din bunuri imobile și circulante, iar din bunurile imobile fac parte mijloacele fixe și terenurile. Capitalul social al societății cuprinde valoarea tuturor activelor ei, iar acțiunile vândute cuprind valoare din capitalul social, cu alte cuvinte, valoarea terenurilor și construcțiilor este cuprinsă în capitalul social.

Fostul F.P.S., ulterior A.P.A.P.S., a fost subiect de drept implicat în privatizare. În speță, sunt aplicabile prevederile art. 27 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005. Conform dispozițiilor legale menționate, măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituția publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea. Astfel, reclamanții ar fi trebuit să notifice A.P.A.P.S., actualmente A.V.A.S. și nu societatea privatizată. Din moment ce persoanele îndreptățite, conform legii, au notificat societatea privatizată, respectiv SC R. SA, aceasta, în mod legal a emis Decizia nr. 652/2002, prin care a respins cererea, îndrumând persoanele îndreptățite să se adreseze A.P.A.P.S.

Pe cale de consecință, contestația reclamanților este nefondată, iar instanțele de fond și apel au greșit anulând decizia menționată. Totodată, prima instanță a greșit atunci când a introdus în cauză A.P.A.P.S., deși nu fusese notificată și când a dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent de către A.P.A.P.S. și societatea privatizată, însă, în ceea ce privește A.P.A.P.S., actualul A.V.A.S., soluția nu poate fi schimbată, deoarece aceasta nu a declarat recurs. În ceea ce privește cererea A.V.A.S. de aderare la recurs, aceasta este inadmisibilă, întrucât prevederile art. 293 C. procv. civ. coroborate cu art. 316 din același cod cuprind o normă specifică apelului, neexistând instituția aderării la recurs.

Față de cele exprimate mai sus, se impune admiterea recursului, casarea deciziei atacate în parte, în sensul că se va admite apelul declarat de SC R. SA și va fi schimbată în parte sentința, în sensul că va fi admisă în parte acțiunea reclamanților împotriva pârâtei A.V.A.S. (fostă A.P.A.P.S.) și va fi obligată această pârâtă la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent corespunzătoare valorii de 2.697.801.540 lei și va fi respinsă acțiunea față de SC R. SA și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice. Așa cum s-a arătat mai sus, recursul reclamantei D.V. se constată nul, iar cererea de aderare la recurs formulată de A.V.A.S. va fi respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâta SC R. SA împotriva deciziei nr. 414 din 5 decembrie 2003 a Curții de Apel Craiova, secția civilă. Casează în parte decizia atacată, în sensul că, păstrând dispozițiile referitoare la respingerea apelurilor declarate de contestatoarea D.V. și intimata A.P.A.P.S. (actualmente A.V.A.S.), admite apelul declarat de SC R. SA Tg. Jiu și schimbă în parte sentința civilă nr. 155 din 30 mai 2003 a Tribunalului Gorj, secția civilă, astfel: Admite în parte acțiunea civilă introdusă de reclamanții D.V., B.A.S., D.C., S.M. și B.C. împotriva pârâtei A.V.A.S. (fostă A.P.A.P.S.) și dispune acordarea către reclamanți de către această pârâtă de măsuri reparatorii în echivalent corespunzătoare valorii de 2.697.801.540 lei (269.780 RON) a imobilului teren și construcții și respinge aceeași acțiune față de pârâții SC R. SA Tg.

Jiu și Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice. Constată nul recursul declarat de reclamanta D.V. împotriva aceleiași decizii. Respinge ca inadmisibilă cererea de aderare la recurs formulată de A.V.A.S. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2005.