ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1922/2006

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1450 din 14

noiembrie 2005, în temeiul art. 403 alin. (3) C. proc. pen., s-a respins, ca

nefondată, cererea de revizuire, formulată de revizuientul I.G.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de

16 august 2005, petentul I.G. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 909

din 7 iulie 2004 a Tribunalului București, secția a II-a penală, invocând

faptul că pedeapsa de 11 ani închisoare, trebuie redusă, ca urmare a intrării

în vigoare a noului Cod penal.

Prin încheierea din 13 septembrie

2005, instanța a dispus scoaterea de pe rol a cererii și trimiterea ei la parchet,

în vederea efectuării actelor de cercetare.

La data de 21 octombrie 2005 a fost

înregistrată pe rolul instanței cererea de revizuire a petentului însoțită de

referatul întocmit de parchet, prin care s-a solicitat respingerea ca

inadmisibilă a cererii de revizuire, având în vedere că motivele invocate de

petent nu se circumscriu ipotezelor prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

Analizând actele și lucrările

dosarului, tribunalul a constatat cererea ca nefondată.

În cuprinsul acesteia, petentul a

invocat, faptul că nu a avut nici un fel de participație la săvârșirea infracțiunii,

fapt confirmat de martorii audiați în cursul cercetărilor. S-a susținut că

părțile vătămate, nu au fost audiate pe parcursul procesului penal, că i s-a refuzat

testul poligraf, în cursul urmăririi penale, că nu i s-a făcut recunoașterea

din grup și că părțile vătămate l-au indicat ca făptuitor, pe fratele său I.D.,

aspecte care au întărit convingerea petentului că în cauză a avut loc o eroare

judiciară.

Motivele invocate nu s-au încadrat

în cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc.

pen., acesta nearătând, fapte sau împrejurări noi care să nu fi fost cunoscute

instanței la data soluționării cauzei pe fond și care să ducă la o soluție opusă,

respectiv, de achitare a revizuientului. Criticile aduse hotărârii de

condamnare ar fi putut fi eventual îndreptate doar pe calea unui recurs în

anulare și nu pe calea revizuirii.

Apelul declarat de inculpatul I.G. împotriva

acestei hotărâri, a fost respins de către Curtea de Apel București, secția a

II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia penală nr. 1007/

A din 19 decembrie 2005.

Împotriva acestei din urmă decizii,

în termen legal, a declarat recurs revizuientul criticând-o pentru netemeinicie

și nelegalitate, după părerea sa, cererea de revizuire fiind respinsă greșit. A

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate și, pe fond, admiterea

cererii de revizuire.

Recursul inculpatului este nefondat.

În mod corect instanța de fond ca și

cea de apel au decis că motivele invocate de revizuient nu se încadrează în

cazurile de revizuire prevăzute expres de lege întrucât revizuientul solicită

lărgirea probatoriului administrat în cauză, fără a indica fapte sau

împrejurări noi, ce nu au fost cunoscute de instanțele ce au soluționat cauza

în fond.

În raport cu cele arătate, în speță,

cererea de revizuire nefiind îndreptată pe nici unul din temeiurile pe care se

poate face o asemenea cerere, în mod corect, a fost respinsă, încât, recursul

de față va trebui privit, ca nefondat, și respins, ca atare, menținându-se,

astfel hotărârea atacată.

Văzând și reglementarea plății

cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv, a achitării onorariului pentru

apărător din oficiu, ce se avansează din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de revizuientul condamnat I.G. împotriva deciziei penale nr. 1007/ A

din 19 decembrie 2005 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul revizuient la

plata sumei de 120 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care,

suma de 40 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

24 martie 2006.