ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4173/2005

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 362

din 14 decembrie 2004 a Tribunalului Suceava a fost condamnat printre alții

inculpatul Ț.G. la 7 ani și 6 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor,

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de

omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea

art. 73 lit. b) și art. 76 alin. (2) C. pen.

S-a reținut că, la data de

15 martie 2004, întâlnindu-se cu inculpatul Ț.G. pe toloacă, victima A.N. l-a

lovit cu o găleată, după care s-au lovit reciproc. Inculpatul Ț.G., văzând

conflictul din curte, a luat un topor și s-a deplasat în toloacă lovind victima

de mai multe ori, ucigând-o.

Inculpatul Ț.T. a fost

obligat să-i plătească părții civile A.R. (fiul victimei) suma de 16.000.000

lei despăgubiri reprezentând 1/2 din cheltuielile de înmormântare, precum și

10.000.000 de lei daune morale.

Împotriva sentinței au

declarat apel inculpații, Ț.G. susținând că fapta constituie infracțiunea de

loviri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen. și că, oricum

pedeapsa a fost greșit individualizată, iar Ț.T. criticând-o pentru aceea că,

instanța ar fi trebuit să înceteze procesul penal față de el, în temeiul art. 10

alin. (1) lit. f) C. proc. pen., dat fiind că lipsește plângerea prealabilă

pentru infracțiunea de lovire.

Prin decizia penală nr. 48

din 14 februarie 2005, Curtea de Apel Suceava, secția penală, a respins, ca

nefondate, apelurile declarate de inculpații Ț.G. și Ț.T. împotriva sentinței

penale nr. 362 din 14 decembrie 2004 apreciind ca legală și temeinică hotărârea

atacată.

Împotriva acestei decizii în

termen legal a declarat recurs inculpatul Ț.G., criticând-o pentru netemeinicie

și nelegalitate solicitând, pe de o parte schimbarea încadrării juridice a

faptei în infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen. și reducerea

corespunzătoare a pedepsei, iar pe de altă parte reducerea pedepsei aplicate

pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.

Din actele dosarului rezultă

următoarele:

Instanța de fond și instanța

de apel au reținut corect situația de fapt.

Astfel din probatoriul

administrat în cauză:

raportul de necropsie și

planșa foto;

declarația martorului Ț.A.;

declarația martorului B.V.;

declarația martorului B.A.;

declarația martorului R.M.;

declarația inculpatului Ț.G.;

reiese faptul că inculpatul

Ț.G. a lovit victima A.N., în data de 15 martie 2004 cu muchia toporului, în

mai multe zone ale corpului.

Fapta acestuia întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174

și art. 175 lit. i) C. pen.

Cererea inculpatului de

schimbare a încadrării juridice a faptei în infracțiunea prevăzută de art. 183 C.

pen., nu poate fi primită întrucât, din modul de acționare a acestuia, folosind

un topor (instrument apt de a produce moartea) și lovind victima în mai multe

zone ale corpului (picioare, torace, față) se apreciază că intenția

inculpatului nu a fost aceea de a aplica o simplă corecție victimei, iar prin

plecarea acestuia de la locul faptei lăsând victima în stare gravă, în care se

afla, a acceptat producerea decesului acestuia.

Cu privire la reducerea

pedepsei aplicate, Înalta Curte apreciază că inculpatul a beneficiat corect dar

îndeajuns de prevederile dispozițiile art. 73, art. 74 lit. a) și c) și a art. 76

alin. 2 C. pen., pedeapsa primită de acesta situându-se mult sub minimul

special prevăzut de lege.

Ca urmare, pentru

considerentele de mai sus, în cauză făcându-se o legală încadrare a faptei

inculpatului și individualizarea corectă a pedepsei, în baza dispozițiilor art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins recursul acestuia,

ca nefondat.

În baza art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., va fi obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul Ț.G. împotriva deciziei penale nr. 48 din 14

februarie 2005 a Curții de Apel Suceava, secția penală.

Obligă recurentul inculpat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.200.000 lei (120 lei

noi).

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 7 iulie 2005.