ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6885/2005

Asupra conflictului de competență de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 334 din 23 iunie 2004 pronunțată de

Judecătoria Liești în dosarul nr. 115/2004, acțiunea reclamantului S.I. prin

care a solicitat restituirea unor monede din aur confiscate abuziv, a fost

respinsă, ca nefondat față de pârâta Banca Națională a României și a formulat

împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, Ministerul Finanțelor

Publice.

Curtea de Apel Galați, prin decizia civilă nr. 76R din 25 ianuarie

2005, pronunțată în dosarul nr. 2691/2004 a declinat competența de soluționare

a recursului reclamantului în favoarea Tribunalului Galați, pentru

considerentele ce succed.

Potrivit dispozițiilor art. 282

1

alin. (1) C. proc. civ. nu

sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță, în cererile

introduse pe cale principală privind predarea unui bun mobil în valoare de până

la un miliard. Or, în speță, obiectul cererii l-a constituit acordarea de

despăgubiri pentru 40 ducați mari și un ducat mic, cu o valoare totală de până

într-un miliard. În atare situație hotărârea primei instanțe este supusă numai

recursului iar judecata căii de atac este de competența instanței imediat

superioară celei care a pronunțat hotărârea în cauză, Tribunalul Galați.

Prin decizia civilă nr. 137 de la 9 martie 2005 pronunțată de

Tribunalul Galați în dosarul nr. 669/2005, a fost declinată competența de

soluționare a căii de atac, calificată drept apel, în favoarea Curții de Apel Galați,

pentru argumentele ce se vor arăta.

Cererea are caracterul unei revendicări mobiliare, întemeiată pe

dispozițiile O.U.G. nr. 190/2000, și este supusă căilor de atac prevăzute de

Codul de procedură civilă, care constituie norme generale.

O.U.G. nr. 190/2000 nu conține dispoziții derogatorii de la dreptul

comun în ceea ce privește căile de atac ce pot fi promovate împotriva

hotărârilor pronunțate în astfel de cauze și, în consecință dispozițiile art. 282

1

C. proc. civ. nu se aplică în materia căilor de atac recunoscute de lege pentru

sentințele pronunțate în baza O.U.G. nr. 190/2000, cu atât mai mult cu cât

actul normativ se încadrează în categoria măsurilor reparatorii dispuse după

anul 1989 pentru care legiuitorul, în toate cazurile, a reglementat triplul

grad de jurisdicție.

Tribunalul, constatând conflictul negativ de competență, a investit instanța

supremă cu pronunțarea regulatorului de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile dispozițiilor art. 22

C. proc. civ. , va stabili competența de soluționare a recursului în favoarea

Tribunalului Galați, pentru motivele ce urmează.

Potrivit dispozițiilor art. 282

1

C. proc. civ. cererile în

materie civilă al căror obiect are o valoare de până la un miliard nu sunt

supuse apelului, dispoziție ce nu distinge funcție de natura litigiului asupra

căii de atac aplicabilă hotărârilor pronunțate în primă instanță în cererile

introduse pe cale principală.

În atare situație sunt aplicabile dispozițiile art. 299 alin. (1) C.

proc. civ. în conformitate cu care hotărârile date fără drept de apel sunt

supuse recursului, recurs ce va fi soluționat, potrivit alin. (2) al aceluiași

articol, de instanța imediat superioară, în speță Tribunalul Galați.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, va stabili competența de

soluționare a cauzei în favoarea acestei din urmă instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește în favoarea Tribunalului

Galați competența soluționării cauzei privind pe reclamantul S.I.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

19 septembrie 2005.