ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6588/2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6588/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la dosar,

constată următoarele:

Tribunalul București, secția I penală,

prin sentința penală nr. 1072 din 6 septembrie 2005, a respins, ca

neîntemeiată, cererea formulată de condamnatul D.Șt. prin care a solicitat

întreruperea executării pedepsei de 10 ani închisoare la care a fost condamnat

prin sentința penală nr. 4/2003 a Tribunalului Călărași.

Hotărând astfel, prima instanță a

reținut că în motivarea cererii de întrerupere, petentul condamnat a invocat

aspecte de ordin familial, arătând că, locuința familiei sale se află într-o

stare avansată de degradare, necesitând reparații urgente.

Analizând actele și lucrările

dosarului, tribunalul a reținut că, deși, din cuprinsul referatului de anchetă

socială rezultă că familia condamnatului se confruntă cu unele dificultăți de

ordin material și financiar, totuși aceste aspecte nu pot constitui argumente

pertinente care să justifice întreruperea executării pedepsei, mai ales că

această situație este anterioară arestării petentului condamnat, iar pe de altă

parte, întreruperea executării pedepsei pe perioada maximă admisă de lege nu

i-ar oferi condamnatului posibilitatea de a-și continua studiile, așa cum au

susținut părinții săi în fața delegaților S.A.T. din cadrul Consiliului Local

al municipiului Ploiești, care au întocmit referatul de anchetă socială și a

concluzionat că, în cauză nu sunt îndeplinite cerințele art. 455 și art. 453 lit.

c) C. proc. pen.

Împotriva sentinței penale a

declarat apel condamnat, solicitând întreruperea executării pedepsei, întrucât

familia sa se confruntă cu o situație dificilă, în sensul că locuința se află

în stare de degradare, iar el, fiind dulgher, ar putea singur să remedieze câte

ceva și de asemenea, ar putea rezolva problemele financiare cu care se

confruntă familia sa.

Curtea de Apel București, secția a

II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia penală nr. 75/

A din 6 octombrie 2005, a respins apelul declarat de condamnat, cu motivarea

că, în mod corect, instanța de fond a apreciat că în cauză nu sunt întrunite

condițiile prevăzute de art. 455 C. proc. pen., raportat la art. 453 lit. c)

din același cod, pentru a se dispune întreruperea executării pedepsei din

motive familiale, în sensul că prin probatoriul administrat nu s-a făcut dovada

unor împrejurări speciale care să producă consecințe grave pentru condamnat sau

familia lui dacă va continua executarea pedepsei.

Nemulțumit și de hotărârea instanței

de apel, în termenul legal, condamnatul D.Șt. a declarat recurs, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie și a solicitat admiterea, casarea

hotărârilor atacate și pe fond, întreruperea executării pedepsei.

Examinând hotărârile atacate, în

raport de motivele invocate, Curtea constată, în baza lucrărilor și a

materialului din dosarul cauzei, recursul nefondat, urmând a fi respins.

Astfel, conform art. 453 alin. (1) lit.

c) C. proc. pen., la care fac trimitere cele ale art. 455 din același cod,

executarea pedepsei poate fi întreruptă când, din cauza unor împrejurări

speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru

condamnat sau familia acestuia.

Or, împrejurarea confirmată și de

ancheta socială, în sensul că familia condamnatului are o situație materială și

financiară precară, nu prezintă un caracter special, de excepție, care să

justifice întreruperea executării pedepsei, deoarece, așa cum au reținut și

instanțele anterioare, această situație preexistentă încarcerării sale, nu

poate fi remediată prin prezența condamnatului în familie, într-o perioadă

scurtă de timp.

Așa fiind, secția penală a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, în baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit.

b) C. proc. pen., va respinge recursul declarat de condamnatul D.Șt., ca

nefondat și îl va obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către

stat, în care se include și onorariul pentru apărarea din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul D.Șt. împotriva deciziei penale nr. 751/ A din 6

octombrie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Obligă pe recurent la plata sumei de

120 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 RON,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

22 noiembrie 2005.